Ce salarii au preoții în România și Republica Moldova. Arhiepiscopii câștigă cât un ministru

20/06/2023

News

Odată cu mărirea salariilor profesorilor, cresc și salariilor preoților din România. Clericii sunt beneficiarii indirecți ai salariilor mărite obținute de profesorii după grevă. Salariile preoților sunt calculate pe baza salariilor profesorilor, transmite antena3.ro.

În acest moment, legea personalului clerical prevede că salariile preoților pornesc de la puțin peste 1.100 de lei românești (220 euro) și ajung la peste 3.000 de lei (600 euro), în funcție de pregătirea și vechimea preoților. În ceea ce privesc funcțiile de șefi ai bisericii, aceștia sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică. Astfel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române câștigă cât președintele camerei deputaților sau cât președintele senatului, adică peste 23.000 de lei brut (4.600 euro). Arhiepiscopii câștigă cât un ministru, mai exact 22.000 de lei brut (echivalentul a 4.400 euro).

Pe de altă parte, o bună parte din preoţii ortodocşi din Republica Moldova sunt angajaţi fără contract, chiar dacă oficierea serviciilor religioase este meseria lor de bază, iar biserica – locul permanent de muncă. Deoarece nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale, ajunşi la bătrâneţe, nu au pensie sau au o pensie minimă. Conform unei tradiții perpetuate în Biserica Ortodoxă, preotul în vârstă ajunge în grija celui nou-venit, care ar trebui să-i facă parte din donaţiile adunate de biserică, scrie moldova.europalibera.org.

În foarte multe țări, cum se întâmplă de pildă în Statele Unite, cultele religioase nu plătesc impozite sau ajung să le evite prin manevre superficial umanitare. Asta a fost portița legală prin care s-a strecurat acea sectă fantasmagorică și nocivă, Scientologia, care în SUA a primit statutul de religie recunoscută, motiv pentru care a ajuns să-și spună Biserica de Scientologie și să nu plătească taxe și impozite.

Exemplul Greciei, unde ortodoxia este înscrisă în Constituție

În Grecia, biserica ortodoxă, cu uriașele ei proprietăți de terenuri și clădiri, este scutită de impozite. Grecia este țara în care biserica poate încheia afaceri cu armata, făcând schimburi de terenuri și revânzându-le și neplătind un sfanț sub formă de taxe. În afară de biserica ortodoxă, doar cluburile de fotbal amator și armatorii navali mai sunt în Grecia scutiți de impozite.

În Grecia, spre deosebire de România sau Moldova, ortodoxia e înscrisă în Constituție. Chiar și așa, biserica ortodoxă greacă ar trebui teoretic să plătească taxe și impozite, cel puțin pe unele terenuri și bunuri imobiliare, doar că veniturile bisericii plutesc, ca și în România, într-o ceață totală, fără contabilitate reală, iar în privința terenurilor posedate nu există un cadastru fiabil.

Situația le convine atât politicienilor, cât și autorităților religioase, deoarece nimeni nu vrea să-și urce biserica în spate. Constituția greacă e scrisă „în numele Sfintei Treimi”, iar biserica este al doilea proprietar de terenuri din Grecia, după stat, cu o suprafață estimată la peste 130 mii de hectare. Biserica dispune chiar de un membru în comitetul director al Băncii Naționale, în persoana episcopului de Ioannina.

În Grecia, ortodoxia este înscrisă în constituție ca „religie predominantă” (επικρατούσα θρησκεία), iar constituția însăși începe cu formula: „În numele Sfintei Treimi”. În primul paragraf al aceluiași articol, Constituția reglementează relațiile ecleziastice dintre „Biserica Ortodoxă Greacă, condusă de Domnul nostru Iisus Hristos” și „Marea Biserică din Constantinopol”, în vreme ce al treilea paragraf al aceluiași articol interzice traducerea Bibliei fără aprobarea Bisericii Ortodoxe.

Pe deasupra, salariile și pensiile clericilor ortodocși sunt plătite de stat la rate comparabile cu cele ale profesorilor. Toți elevii greci din școlile primare și gimnaziale din Grecia urmează o instruire creștin-ortodoxă, deși există un sistem de scutiri pentru elevii care nu doresc să frecventeze cursul de religie, atâta timp cât scutirea este solicitată de ambii părinți. Apoi, abia sub presiunea Uniunii Europene, Atena a fost nevoită să renunțe la menționarea obligatorie a religiei pe cărțile de identitate.

Citiți continuarea AICI!

O familie cu bebeluș de 3 luni, printre moldovenii răniți în accidentul de la Cluj. Noi detalii despre accidentul cu implicarea unui microbuz din Moldova

Ministerul Afacerilor Externe a făcut publice noi detalii despre victimele accidentului tragic produs în județul Cluj, România, cu implicarea unui microbuz înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit MAE, cei cinci pasageri rămași în viață după impact, printre care o familie cu un copil de 3 luni, au fost transportați la spitalul Municipal din Dej, pentru îngrijiri medicale, scrie unimedia.info.

„Ministerul Afacerilor Externe comunică următoarele informații cu referire la tragicul accident rutier care a avut loc în județul Cluj, România, cu implicarea unui microbuz înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit datelor preliminare comunicate de autoritățile locale, microbuzul, care se deplasa dinspre Polonia, ar fi pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autocamion. În urma accidentului, 3 cetățeni moldoveni au decedat, iar ceilalți 5 pasageri, inclusiv un minor de 3 luni, au fost transportați la spitalul Municipal din Dej pentru îngrijiri medicale. Ambasada Republicii Moldova la București se află în contact direct cu victimele tragicului accident, precum și cu autoritățile competente din România. Totodată, misiunea diplomatică este pregătită să acorde, la solicitare, asistența consulară necesară și va interveni, după caz, în vederea acordării sprijinului disponibil. MAE va reveni cu informații actualizate pe măsură ce acestea vor deveni disponibile”, a comunicat ministerul.

La scurt timp, MAE a informat că, „din cele 5 persoane rănite, două nu au necesitat internare în urma evaluării medicale. Familia cu copilul minor (3 luni) a fost transferată pentru investigații suplimentare la Spitalul Pediatric din municipiul Cluj-Napoca”.

Amintim că trei moldoveni au murit, iar alți cinci au fost răniți într-un accident în județul Cluj, România. Tragedia a avut loc în această dimineață, în urma unui impact frontal produs între un microbuz din R. Moldova și un autocamion.

O copilă, lovită de o mașină chiar în fața unui liceu din sectorul Râșcani al Capitalei

O copilă a fost lovită de o mașină, în preajma unui liceu din sectorul Rîșcani. Potrivit imaginilor postate pe rețele, la fața locului a intervenit poliția, iar oamenii din preajmă s-au apropiat pentru a ajuta fata, scrie unimedia.info.

Poliția nu a oferit deocamdată detalii pe acest caz.

Putin anunță că nu va exista nicio încetare a focului în Ucraina, până când nu vor fi rezolvate problemele care preocupă Rusia

Kremlinul a declarat luni că nu va exista nicio încetare a focului cu Ucraina până când nu vor fi rezolvate problemele care stârnesc preocuparea Rusiei, subliniind în acelaşi timp că există o înţelegere comună între Rusia şi SUA pentru continuarea contactelor între cele două părţi, relatează EFE, Reuters şi Interfax, preluate de Agerpres, scrie digi24.ro.

Președintele rus Vladimir Putin susține în continuare ideea unui armistițiu în Ucraina, însă Rusia nu a primit încă răspunsuri la întrebările-cheie pe care le are în legătură cu un armistițiu propus de administrația președintelui american Donald Trump, a declarat Kremlinul luni. „Vladimir Putin sprijină într-adevăr ideea necesităţii unei încetări a focului. Dar mai întâi va trebui să se răspundă la o serie de întrebări”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţe sale zilnice de presă.

Putin susţine o încetare a focului în Ucraina, dar Moscova nu a primit răspunsuri la întrebările cheie privind o posibilă încetare a focului, a insistat Peskov, citat de Reuters. „Aceste întrebări sunt în aer, nimeni nu a răspuns la ele”, a subliniat el. În acest sens, Peskov a menţionat planurile de militarizare ale Kievului şi existenţa, potrivit Kremlinului, a unor detaşamente ultranaţionaliste „care nu ascultă de (ordinele) Kievului”.

„Acestea sunt probleme care rămân pe agenda zilei”, a spus el. Rusia a respins până în prezent o încetare a focului pe uscat, pe mare şi în aer şi doar a declarat la 18 martie un armistiţiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, la care Kievul s-a alăturat o săptămână mai târziu. Referitor la continuarea reuniunilor cu SUA, Peskov a declarat că acestea ar trebui să continue, întrucât există o „înţelegere” în această privinţă.

Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice care a vizitat Washingtonul săptămâna trecută, Rusia şi SUA vor avea o nouă rundă de negocieri săptămâna aceasta. „Cred că colegii noştri americani înţeleg că este necesară restabilirea dialogului cu Rusia şi că Rusia a rezistat încercării administraţiei preşedintelui (Joe) Biden de a-i fi provocată o înfrângere strategică”, a declarat el la sfârşitul săptămânii pentru televiziunea rusă. Dmitriev, şeful Fondului suveran de investiţii al Rusiei, a afirmat că „gheaţa a fost spartă”, dar a denunţat în acelaşi timp că în rândurile guvernului american „există încă o mulţime de duşmani ai Rusiei”.

„Ei nu au plecat nicăieri. Ceea ce noi numim «deep state» este încă acolo”, a spus el. „Îl cunoaştem pe preşedintele Trump ca pe un lider foarte puternic şi cu siguranţă face ceea ce trebuie”, a adăugat el. Totodată, Kremlinul susţine că armata sa nu a vizat „infrastructuri” civile în cursul atacului cu rachetă de vineri asupra Krivoi Rog, imputat de Kiev Rusiei, care s-a soldat cu cel puţin 20 de morţi, între care nouă copii, potrivit AFP.

ONU a denunţat atacul, spunând că acesta s-a soldat cu cel mai mare număr de copii ucraineni ucişi de la începutul conflictului. Ministerul rus al Apărării a raportat despre o „lovitură cu o rachetă de înaltă precizie asupra unui obiectiv unde avea loc o reuniune cu comandanţi şi instructori străini într-unul din restaurantele din Krivoi Rog”, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi despre un presupus bilanţ de 85 de ofiţeri ucraineni şi occidentali morţi, conform agenţiilor oficiale ruse de presă. Statul Major General al armatei ucrainene a denunţat falsurile Moscovei, afirmând că „Ministerul rus al Apărării încearcă să-şi acopere crima cinică prin «minciuni de înaltă precizie»”, potrivit Unian.