Ce salarii vor lua judecătorii Curții Constituționale? Parlamentul a votat proiectul de lege reexaminat

24/12/2021

News

Salariile judecătorilor Curţii Constituţionale vor creşte din ianuarie cu 34 la sută şi vor constitui aproape 60 de mii de lei. Majoritatea parlamentară a votat proiectul de lege reexaminat, din care a fost exclus amendamentul care permitea dublarea lefurilor membrilor CC, până la 82 de mii de lei.

Dezbaterile asupra proiectului de lege s-au lăsat cu replici aprinse între majoritate şi opoziţie. Deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor i-au cerut şefului Comisiei economie, buget şi finanţe să spună cu exactitate cât va constitui salariul judecătorilor Curţii Constituţionale din anul viitor. Dumitru Alaiba însă a evitat, invocând că nu deţine datele exacte.

„Dacă se poate, să ne spuneţi nouă, cetăţenilor, care va fi în cele din urmă, din anul viitor, salariul unui judecător de la Curtea Constituţională? Pentru că după calculele noastre asta s-ar primi plus 15 mii.”, a spus petru Burduja, deputat BCS, conform publika.md.

„După calculele dumneavoastră sunt plus 15 mii. În realitate este ceva mai puţin. Este adevărat că o creştere parţială a fost menţinută conform altui amendament.”, a spus Dumitru Alaiba, şeful Comisiei economie, buget şi finanţe.

„Bine, nu sunt 15 mii, sunt 13, dar de la asta nu e mai uşor. Totuşi, care este salariul, în cele din urmă?”, a întrebat Petru Burduja.

„Eu chiar nu vreau acum să dau fix în fix, pentru că o să fiu inexact. Eu nu vreau să joc cu aproximări şi rotunjiri.”, a răspuns Dumitru Alaiba.

„Domnule Alaiba, eu vă rog, luaţi legătura cu domnul ministru al Finanţelor şi întrebaţi exact care este suma, leu în leu, exact, vă rog.”, s-a adresat Igor Grosu, preşedintele Parlamentului

Comuniştii şi socialiştii nu s-au lăsat şi au continuat să facă matematică în jurul salariilor judecătorilor Curţii Constituţionale.

„Dacă domnul Alaiba nu vrea să facă o simplă matematică, la 44 de mii, care astăzi este salariul judecătorilor Curţii Constituţionale, dacă mai adăugăm 15, aproximativ va fi 59 de mii. Gde-to tak, plius-minus. Să cunoască toţi cetăţenii Republicii Moldova.”, a spus Vasile Bolea, deputat BCS.

„În armată în aşa cazuri se răspunde „Primerno stolika, skolika i esti.”, a replicat Vladimir Voronin, deputat BCS.

„Dacă cuiva îi place salariul de membru al Curţii Constituţionale sau de deputat, nu are decât să devină.”, a spus Oazu Nantoi, deputat PAS.

După acest schimb de replici, preşedintele Parlamentului a supus votului proiectul de lege reexaminat. 59 de deputaţi PAS au susţinut proiectul de lege. După anunţarea voturilor a urmat o altă rundă de replici între majoritate şi opoziţie.

„Prin revotarea acestui proiect aţi majorat salariile membrilor Curţii Constituţionale cu 34%.”, a spus Vasile Bolea.

„Mulţumim pentru calcule. Mai bine să-i plătească statul, decât culiocarii şi bandiţii, pentru că atunci când îi plăteşte statul ei sunt responsabili în faţa statului. Şi toţi oamenii care vin să muncească în stat să fie plătiţi de stat, dar nu de bandiţi, de Bahamas şi de culiocari.”, a subliniat Igor Grosu.

Conform proiectului de lege votat iniţial, salariile judecătorilor Curţii Constituţionale urmau să crească până la 82 de mii de lei. Amendamentul privind majorarea lefurilor nu a avut însă avizul pozitiv al Guvernului.

Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a dat atunci vina pe grabă. Şefa Comisiei Juridice, Numiri şi Imunităţi, Olesea Stamate, a recunoscut însă că a ştiut că modificarea nu a primit avizul executivului. Preşedintele Maia Sandu a refuzat să promulge legea şi a restituit-o în Parlament.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.