Solicitarea României, alături de a altor 38 de state, ca Rusia să fie investigată pentru comiterea de crime de război în Ucraina a scurtat timpul anchetei de la Curtea Penală Internaţională (CPI), a declarat joi seara ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. „Sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război”, a spus șeful diplomației române. El a explicat la Digi24 ce ar putea urma după o eventuală decizie a CPI care ar stabili că Rusia se face vinovată de crime de război.
România, alături de alte 38 de state, a sesizat la 2 martie Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid în legătură cu desfășurarea ostilităţilor din Ucraina.
„Această solicitare pe care noi am făcut-o a ajutat foarte mult Curtea Penală Internațională, procurorul Curţii Penale Internaţionale, pentru că altfel s-ar fi consumat mai mult timp aşteptând o dezlegare, să spunem procedurală, din partea unei camerei preliminare a Curţii. Noi am ajutat Curtea Penală Internaţională să înceapă mai repede această anchetă”, a spus Bogdan Aurescu.
El a fost întrebat dacă Vladimir Putin este criminal de război, în condițiile în care astfel de declarații au venit de la Washington de la cel mai înalt nivel.
„Este vorba despre declaraţii cu caracter politic şi dacă ne uităm la toate informaţiile care vin, care sunt publice şi vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse, sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război. Ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională”, a răspuns ministrul român de externe.
El a explicat că există de mai multă vreme o examinare preliminară pe care procurorul Curţii Penale Internaţionale a declanşat-o la solicitarea Ucrainei cu privire la acţiuni anterioare, care s-au produs în legătură cu aşa-numitele (proteste) euro-Maidan, deci perioada dintre noiembrie 2013 şi februarie 2014, apoi o altă solicitare a Ucrainei a extins această solicitare pentru perioada din februarie 2014, fără o limită de timp, incluzând astfel şi posibile crime comise în estul Ucrainei care, acum, acoperă şi această perioadă ce include războiul dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
Fapte interzise într-un război. Cum se face ancheta CPI și cât durează
Șeful diplomației a subliniat că ancheta CPI poate să dureze destul de mult, atunci este vorba despre crime de război.
El a dat și câteva exemple: nu ai voie într-un conflict armat să ataci civili și obiective civile, cum sunt spitalele, școlile, obiectivele care țin de artă. Mai mult, anumite obiective civile, conform dreptului internațional, sunt protejate mai mult decât altele, de exemplu elemente de infrastructură esențiale pentru viață – apă, electricitate.
De asemenea, există principiul proporționalității – când ataci un obiectiv militar trebuie să fii atent ca eventuale victime civile sau daune produse unor obiective civile să nu fie extrem de extinse depășind astfel eventualul avantaj militar pe care l-ai obține din atacarea acelui obiectiv militar. Folosirea unor muniții care produc explozii foarte puternice poate să ducă la astfel de situații.
Ar putea Vladimir Putin să fie tras la răspundere?
„Sunt chestiuni extrem de serioase, care comise de un stat împotriva altui stat reprezintă încălcări ale dreptului internațional și atrag răspunderea internațională a statului. Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al CPI pot atrage și răspunderea persoanelor fizice”, a precizat Bogdan Aurescu.
El a explicat însă că dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu prevăd modalități de punere în aplicare a acestor sentințe, dar există o obligație a tuturor statelor să le respecte și inclusiv de a preda persoanele care sunt urmărite de CPI, respectiv care fac obiectul unor condamnări, astfel încât ele să fie aduse în fața instanței.
Curtea Penală Internaţională este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.
Ce se întâmplă în cazul deciziei Curții Internaționale de Justiție (CIJ) pe care Rusia nu vrea să o respecte?
În cazul unei hotărâri a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), ce reprezintă de fapt un ordin care impune măsuri conservatorii sau măsuri provizorii, avem a face tot cu o hotărâre care este obligatorie pentru statul împotriva căreia este ea emisă. Într-o astfel de ipoteză, există posibilitatea ca celălalt stat care este parte la diferend, conform art. 94 din Charta ONU, să ceară Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru a se asigura că sentința respectivă este respectată. Sigur, aici intervine problema votului Federației Ruse în Consiliul de Securitate. Este membru permanent și poate să blocheze prin veto orice fel de decizii, a arătat Bogdan Aurescu.
