Cel mai bogat câine din lume a moștenit o avere de 365 de milioane de dolari. Femeia nu a avut moștenitori, așa că viața și-a dedicat-o animalului său de companie

Proteste în stradă, în Mamaia Nord. Aproape 200 de refugiaţi ucraineni ar putea rămâne fără un acoperiş deasupra capului, după ce proprietarii hotelurilor în care fuseseră cazaţi i-au anunţat că nu-şi mai pot permite să-i întreţină. Aceştia nu şi-au mai fi primit banii de la stat de câteva luni, iar ca să primească alocaţia de la statul român, ar trebui să se angajeze. Mulţi se plâng însă că nu cunosc limba, scrie observatornews.ro.

Aproape 200 de ucraineni, cazaţi în Mamaia Nord, riscă să ajungă să doarmă pe plajă. Proprietarii hotelurilor din zonă i-au anunţat că trebuie să părăsească locuinţele până la sfârşitul lunii. 

Coordonatoare: „Oamenii ăştia nu au alte variante decât să se întoarcă în localităţile care sunt sub bombe, ca să poată să moară eventual, pentru că altă variantă ei n-au.” 

Refugiaţii ucraineni, obligaţi să se angajeze pentru a primi în continuare bani de la stat

Conform noilor propuneri de lege, refugiaţii ucraineni trebuie să îşi găsească locuri de muncă pentru a putea beneficia de 2.000 de lei lunar din paartea statului. Mulţi spun, însă, că nu se pot angaja pentru că nu cunosc limba. 

Coordonatoare: „Dacă statul român putea să facă un program adevărat de integrare, cum se face în Germania. În Germania te duci şi te învaţă limba, geografia şi istoria ţării, apoi te ajută să te plasezi la muncă.„

De trei luni, proprietarii hotelurilor nu au mai primit banii alocaţi refugiaţilor prin programul 50-20, care presupune 50 de lei pe zi pentru cazare şi 20 de lei pentru hrană pentru fiecare persoană. 

Claudiu Matei, reprezentant hotel: „Le tot spunem de două săptămâni, s-au culcat pe o ureche, asta este. Nu avem ce să le facem. Sunt şi nişte cheltuitori mari. Adică stau cu geamul deschis pe 30 de grade centrala.„

Din 109.000 de refugiaţi în România, doar 5.000 şi-au găsit locuri de muncă, de anul trecut. România cheltuieşte zilnic peste 350.000 pentru refugiaţii ucraineni.

Singura fabrică de ciocolată din România cu capital complet românesc a intrat în insolvență, cerea depusă de firma care o deținea fiind aprobată de către instanță. Reprezentanții fabricii au transmis faptul că au apelat la această soluție pentru a depăși problemele financiare cu care se confruntă în această perioadă, scrie observatornews.ro.

Fabrica care funcționează de peste 25 de ani și care de-a lungul timpului a produs și 80 de sortimente simultan a intră de acum în reorganizare.

„Anul trecut a fost dramatic. O parte a anului nu am avut acces la materii prime, pentru că nu se puteau importa, apoi am primit o lovitură semnificativă din partea marilor retaileri – noi desfacem produsele la toți marii retaileri din țară – care au refuzat orice majorare de preț, deși costurile de producție s-au majorat semnificativ, de la zahăr, ulei vegetal, la combustibili, utilități ș.a.m.d.”, a declarat Liviu Fagi, administratorul fabricii de ciocolată.

Astăzi s-a aprobat în instanţă faptul că singura fabrică românească de ciocolată, Galactic din Baia Mare, intră în insolvenţă, Eurosmart SPRL fiind specialistul desemnat să gestioneze redresarea societăţii

Galactic, în prezent singura fabrică integral românească de ciocolată prin prisma structurii asociative, a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă cu scopul declarat de a depăşi impasul în care se regăseşte şi de a găsi cele mai bune soluţii pentru redresarea afacerii. EUROSMART este specialistul desemnat să gestioneze redresarea societăţii.

„Pentru compania Food Land Galactic şi pentru brandul Galactic, reorganizarea judiciară este cea mai bună opţiune, societatea având posibilitatea de a depăşi impasul în care se află şi de a beneficia de protecţia şi avantajele oferite de procedura insolvenţei. Astfel, societatea va putea duce mai departe povestea brandului românesc creat cu pasiune şi consolidat în toţi anii de funcţionare” declară Mihaela Bocea, Managing Partner EUROSMART.

Compania Food Land Galactic – care se confruntă cu dificultăţi financiare în ultima perioadă – a apreciat că cea mai potrivită cale de a se proteja, în contextul economic actual, dar şi de a salva fabrica, este accesarea procedurii de insolvenţă, transmite Mediafax.

”La Paştele cailor” este o expresie pe care mulți o folosesc, dar despre care prea puțini știu adevărul. Sărbătorile pascale se apropie, motiv pentru care ne-am gândit să vă spunem că evenimentul chiar există și este marcat de o mulțime de tradiții și obiceiuri, scrie redactia.ro. Vezi când este sărbătorit, de fapt, Paștele Cailor.

Când este, de fapt, Paștele Cailor

Deși expresia „la Paștele Cailor” înseamnă „niciodată”, sărbătoarea chiar există. Mulți trăiesc cu impresia că nu are o dată exactă acest eveniment, dar se pare că are legătură cu Nașterea Domnului. Mai exact, pe cât de cuminți au fost boii și oile, pe atât de gălăgioși au fost caii. Atunci, Maica Domnului i-a blestemat să se sature doar o dată pe an, iar în rest să fie foarte agitați și să nu aibă liniște.

Acea zi ar fi chiar Înălțarea Domnului, care are loc mereu la 40 de zile de la Înviere, în joia din săptămâna a șasea de după Paști. De Paștele lor, caii se înfruptă din iarba verde și atunci se și satură. Se spune că în această zi nu se pun caii la căruță, ci sunt duși la expoziții sau la târg, unde pot fi vânduți iubitorilor de animale sau chiar se fac slujbe pentru sănătatea lor.

În vremurile îndepărtate nu existau contracte, motiv pentru care vânzătorii și cumpărătorii făceau înțelegeri și depuneau jurăminte despre plata animalelor. Spuneau că vor aduce marfa sau că o vor plăti în această zi – la Paștele Cailor- care ajungea să însemne NICIODATĂ.

Tradiții importante de Paștele Cailor

Această zi mai este numită, în popor, şi Ispas. De Paștele lor, caii nu au voie să muncească. În vremurile de demult, țăranii ortodocşi obişnuiau să împrumute caii pentru muncile câmpului, de la cei catolici şi invers, în funcție de cei care aveau sărbătoarea.

Nici oamenii nu au voie să muncească în această zi, ci se ocupă mai mult de sfințirea plantelor, protejarea animalelor. De altfel, în anumite zone ale țării e fac și vrăji, descântece și se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți.

“De aceea, oamenii obişnuiesc în noaptea şi ziua de Ispas să facă numeroase practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

La Paștele Cailor are mai multe sinonime: “Marţi după Paşti”, “Joi după Paşti” sau “La Sfântu-Asteaptă”. Toate au același înțeles pentru noi, românii: NICIODATĂ. Este o expresie incertă, care nu transmite nimic sigur.