Cel mai mare aisberg din lume ar putea lovi o insulă din Atlanticul de Sud

Cel mai mare aisberg din lume este încă în mişcare şi există temeri că s-ar putea îndrepta spre nord din Antarctica, spre insula Georgia de Sud, potrivit CNN citat de news.ro.

Aisbergul, denumit A23a, a fost ”blocat” învârtindu-se în jurul unei munte subacvatic timp de mai multe luni, potrivit lui Andrew Meijers, oceanograf la British Antarctic Survey.

Acum, el pare să se mişte cu curentul dominant spre Georgia de Sud, un teritoriu britanic de peste mări în sudul Oceanului Atlantic.

”În prezent, se află într-un cot al curentului şi nu se mişcă direct spre insulă”, a afirmat Meijers, într-o declaraţie transmisă CNN. ”Dar datele noastre despre curenţi sugerează că ar urma să se mişte către insulă în curând”, a adăugat el.

”Aisbergurile sunt periculoase prin natura lor. Aş fi extraordinar de fericit dacă ne-ar rata complet”, a declarat căpitanul Simon Wallace, pentru BBC, de pe nava de guvernare a insulei Georgia de Sud, Pharos.

”Avem proiectoare aprinse toată noaptea pentru a încerca să vedem gheaţa – poate veni de oriunde”, a adăugat Wallace.

Aisbergul rămâne cel mai mare din lume, potrivit măsurătorilor actualizate, în această lună, de Centrul Naţional pentru Gheaţă din SUA.

Întinzându-se pe o suprafaţă de 3.672 de kilometri pătraţi, când a fost măsura în luna august, puţin mai mic decât Rhode Island şi de peste două ori mai mare decât Londra, aisbergul  A23a a fost monitorizat cu atenţie de oamenii de ştiinţă, de când s-a desprins din calota Filchner-Ronne, în 1986.

El a rămas ancorat de fundul Mării Weddell din Antarctica timp de peste 30 de  ani, probabil până s-a micşorat destul cât să se desprindă de fundul mării.

Apoi, aisbergul a fost purtat de curenţii oceanici înainte de rămâne iar blocat într-o coloană Taylor – numele dat unui vortex de apă provocat de curenţii oceanici care lovesc un munte subacvatic.

În decembrie, aisbergul s-a desprins. Iniţial, oamenii de ştiinţă au spus că se aşteaptă ca el să continue să plutească pe curenţii oceanici, spre ape mai calde.

La acel moment, British Antarctic Survey afirma că aisbergul se va rupe, cel mai probabil, şi într-un final se va fi topit când va ajunge la îndepărtata insulă Georgia de Sud.

Însă, pentru moment, cel puţin în imaginile din satelit, aisbergul pare să îşi fi păstrat structura şi nu s-a rupt în bucăţi mai mici, aşa cum au făcut alte ”megaberguri”, a afirmat Meijers.

Acum întrebare este dacă aisbergul va urma curentul şi se va îndrepta spre Atlanticul de Sud sau dacă se va lovi de placa continentală unde ar rămâne blocat o perioadă.

”Dacă acest lucru se întâmplă, ar putea împiedica serios accesul la hrană al animalelor sălbatice – foci şi pinguini mai mult – care se înmulţesc pe insulă”, a spus Meijers.

Între timp, Mark Belchier, directorul pentru pescuit şi mediu al guvernului din Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud, a declarat pentru CNN că urmăreşte traiectoria aisbergului.

”Deşi sunt des întâlniţi în Georgia de Sud, ei pot pune probleme pentru navigaţie şi pentru vasele de pescuit din regiune”, a arătat Belchier.

Belchier a afirmat că orice potenţiat impact asupra animalelor sălbatice ar fi, cel mai probabil, ”foarte localizat şi tranzitoriu”.

Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud au o bogată biodiversitate şi găzduiesc una dintre cele mai mari Zone Marine Protejate din lume.

Oamenii de ştiinţă au afirmat că acest aisberg probabil s-a desprins ca urmare a ciclului natural de creştere a calotei de gheaţă şi nu din cauza crizei climatice provocate de combustibilii fosili. Însă încălzirea globală duce la schimbări îngrijorătoare în Antarctica, cu consecinţe potenţial devastatoare asupra creşterii nivelului mării la nivel global.

Zelenski acuză Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacul devastator de la Kiev

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacurile lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi asupra Kievului în care au fost ucise cel puţin 12 persoane.

„Potrivit primelor informaţii, ruşii au folosit o rachetă balistică fabricată în Coreea de Nord. Serviciile noastre speciale verifică toate detaliile”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Joi, 24 aprilie, Rusia a lansat cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după ce fostul președinte american Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi subminat negocierile de pace.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.

Conform datelor transmise de Parchetul General ucrainean, cel puțin opt persoane au murit în urma bombardamentelor, în timp ce serviciile de urgență au raportat că au fost lovite 13 zone din Kiev, inclusiv clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.

Anterior, autoritățile de urgență anunțaseră nouă morți și peste 60 de răniți.

Acesta este cel mai grav atac asupra capitalei ucrainene de la cel din iulie 2024, când 33 de persoane au fost ucise într-un bombardament aerian ce a vizat un spital și cartiere rezidențiale.

În urma atacului, Trump a transmis un mesaj scris cu majuscule, într-o postare rară prin care îl critică direct pe Vladimir Putin.

„Nu îmi plac atacurile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5.000 de soldaţi pe săptămână”, a scris Trump. El a adăugat: „Hai să ÎNCHEIEM acordul de pace”.

Experţi independenţi ONU denunţă tratamente psihiatrice forţate aplicate opozanţilor în Belarus

Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.

Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.

”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.

Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.

Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.

Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.

”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.

Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.

25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE

Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.

”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.

Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.

”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.

Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.

Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.

Șoigu: Trimiterea unor forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare NATO-Rusia

Trimiterea unor „forţe de menţinere a păcii” occidentale în „teritorii istorice ruseşti” ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial, a declarat secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu.

Într-un interviu acordat agenției de presă ruse Tass, Şoigu a subliniat că acest scenariu ar putea avea implicații de durată, transformându-se într-un conflict global pe termen lung. El a avertizat că o astfel de situație ar agrava tensiunile internaționale și ar pune în pericol stabilitatea regiunii, transmite stirileprotv.ro.

Emmanuel Macron discută despre „forţele de reasigurare” în Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat la sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Paris, ipoteza unor „forţe de reasigurare” care ar putea fi „desfăşurate în Ucraina”, susţinute de Regatul Unit. Aceste forţe, a precizat Macron, nu ar avea rolul de a fi forţe de menţinerea păcii, nici forţe prezente pe linia de contact sau care să se substituie armatei ucrainene.

Potrivit preşedintelui francez, forţele respective vor fi prezente în locaţii strategice identificate împreună cu ucrainenii şi vor avea un caracter de disuasiune, menit să împiedice o potenţială agresiune rusă. În schimb, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului rus de Securitate, a calificat aceste forţe drept invadatoare şi ocupante, considerând că scopul real este controlul Ucrainei şi resurselor sale minerale.

Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear

Serghei Şoigu, fostul ministru al Apărării al lui Vladimir Putin, a reiterat într-un interviu că Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza armament nuclear în cazul unei agresiuni asupra sa sau a Belarusului. El a subliniat că Rusia monitorizează îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene şi se consideră legitimă în a lua măsuri simetrice şi asimetrice pentru a preveni ameninţările la adresa suveranităţii sale.

Şoigu a adăugat că disuasiunea nucleară este direcţionată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă. De asemenea, Rusia va aplica măsuri similare şi statelor care îşi furnizează teritoriile pentru pregătirea unor acţiuni agresive împotriva Federaţiei Ruse, conform declaraţiilor făcute de oficialul rus.

Satul Hiliuți din raionul Râșcani va avea pădure
Articolul anterior
Cum să bei apă ca să slăbești
Articolul următor
Close menu