Cine e Roman Abramovici. Cum un copil orfan a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni

Roman Abramovici a rămas orfan la vârsta de 3 ani, dar a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat însă afacerile și reputația, fiind pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina din 24 februarie 2022.

Abramovici, ținta unui plan de de otrăvire – ziarulfaclia.ro

„Sunt sigur că oamenii se vor concentra asupra mea timp de trei sau patru zile, după care va trece. Vor uita cine sunt și îmi place asta”, declara miliardarul rus atunci când a cumpărat clubul englez de fotbal Chelsea, în 2003. Acum, există puține șanse de anonimat, având în vedere evenimentele din ultimele săptămâni, transmite digi24.ro.

Într-o întorsătură bizară a lucrurilor, presa occidentală a scris în ultimele zile că oligarhul rus – vizat de sancțiuni – ar fi implicat într-o mediere între ruși și ucraineni, iar președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, le-ar fi cerut liderilor occidentali să-l scoată pe Abramovici de pe lista sancțiunilor.

De altfel, Zelenski a declarat duminică că mai mulţi oameni de afaceri ruşi s-au oferit să doneze bani pentru a ajuta Ucraina, inclusiv pentru a sprijini armata, iar printre numele menționate a fost și cel al lui Roman Abramovici. 

A doua zi după aceste declarații s-a aflat că Roman Abramovici, împreună cu doi negociatori ucraineni, ar fi avut simptome ale unei presupuse otrăviri, după ce s-ar fi întâlnit la Kiev, la începutul lunii martie. 

Informațiile, confirmate de purtătorul său de cuvânt al oligarhului, au fost minimalizate ulterior atât de serviciile americane de informații, cât și de autoritățile de la Kiev. Totuși, Ministerul ucrainean de Externe le-a recomandat negociatorilor să nu mănânce și să nu bea nimic atunci când se întâlnesc cu partea rusă.Publicitate

O viață începută sub sorți nefavorabili

Roman Arkadievici Abramovici s-a născut în Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. 

Mama sa, Irina, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an, iar tatăl său a murit doi ani mai târziu într-un accident provocat de o macara din construcții. Băiatul este luat și crescut de rude, petrecându-și copilăria în Komi, în nord-vestul Rusiei, unde banii erau puțini și temperaturile scăzute iarna, relatează BBC.

„Ca să spun adevărul, nu pot spune că am avut o copilărie rea”, a declarat Abramovici la un moment dat, într-un rar interviu acordat presei occidentale. „În copilărie, nu poți compara lucrurile: unul mănâncă morcovi, altul bomboane, ambele au un gust bun. În copilărie nu poți face diferența”, a spus oligarhul.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic și a servit în Armata Roșie, după care a vândut jucării din plastic la Moscova. A trecut apoi la parfumuri și deodorante, făcând bani pe măsură ce deschiderea liderului sovietic Mihail Gorbaciov a oferit mai multe posibilități pentru afaceri pe cont propriu.

Oportunități în „Estul sălbatic”

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, care era un tânăr trecut de 20 de ani, a avut din nou noroc.

În 1995, a preluat compania petrolieră Sibneft de la guvernul rus în cadrul unei licitații trucate. A dat pe Sibneft aproape 250 de milioane de dolari, pentru ca peste 10 ani, în 2005, să o vândă înapoi guvernului rus pentru 13 miliarde de dolari.

Avocații săi susțin că nu există dovezi pentru a susține că magnatul a făcut avere în mod incorect. Cu toate acestea, în 2012, el însuși a recunoscut în fața unui tribunal britanic că a dat mită pentru a bate palma în afacerea Sibneft.

Abramovici a fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, în când oligarhii – numele sub care sunt cunoscuți cei care au acumulat averi uriașe și putere politică după prăbușirea Uniunii Sovietice – s-au luptat pentru controlul acestei vaste industrii.

„La fiecare trei zile, cineva era ucis”, declara Abramovici în 2011, argumentând că această amenințare continuă la adresa siguranței sale l-ar fi făcut să se dea la o parte.

Dar Abramovici s-a dovedit abil și tenace, reușind să facă sute de milioane de dolari în plin acest haos, notează BBC.

Abramovici intră în politică

Roman Abramovici devine un aliat al președintelui Boris Elțîn și un actor pe scena politică post-sovietică, având la un moment dat chiar un apartament la Kremlin.

Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovici s-a numărat printre cei care l-au susținut pe premierul de atunci Vladimir Putin, fost spion KGB, ca succesor al lui Elțîn la Kremlin.

Ca să-și întărească autoritatea, Vladimir Putin a căutat să-și impună dominația asupra oligarhilor. Unii au ajuns la închisoare, alții au fost exilați, dacă nu reușeau să-și arate loialitatea.

Roman Abramovici a evitat să aibă o astfel de soartă. În 2000, el a fost ales guvernator al regiunii Ciukotka, situată în extremitatea nord-estică a Rusiei. Era o regiune defavorizată, iar Abramovici a devenit popular după ce și-a investit banii personali în servicii sociale.

A demisionat apoi în anul 2008.

În tot acest timp, și-a urmărit propriile interese de afaceri, investind în averea personală – și-a cumpărat tablouri, case, mașini.

Chemarea Londrei. Patron la Chelsea

Într-o mișcare neobișnuită pentru un om descris în general ca fiind liniștit, chiar timid, în 2003, Roman Abramovici a dat lovitura în lumea fotbalului atunci când a cumpărat Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei, într-o tranzacție în valoare de 140 de milioane de lire sterline.

„Întreaga mea filosofie de viață este de a avea echipe profesioniste”, declara el pentru Financial Times. „În Ciukotka am echipe profesioniste pe teren și voi face acest lucru și aici”, anunța oligarhul rus.

Sub bagheta lui Jose Mourinho și a altora, banii lui Abramovici au ajutat-o pe Chelsea să obțină cinci titluri în Premier League, două trofee Champions League și cinci cupe ale Angliei. Anii Abramovici au adus un succes fără precedent pentru FC Chelsea.

Averea lui Abramovici

Dar atracția către Londra se înscrie în tendințe. Banii oligarhilor ruși – denumiți și „portofelele lui Putin” – au inundat regatul britanic în ultimii ani.

Portofoliul imobiliar al lui Abramovici ar include o vilă cu 15 dormitoare în Kensington Palace Gardens, în vestul Londrei, care ar valora peste 150 de milioane de lire sterline, un apartament în Chelsea, o fermă în Colorado și o casă de vacanță pe Riviera franceză.

Iahturile sale – Solaris și Eclipse – sunt printre cele mai mari din lume.

Abramovici, care a divorțat de trei ori, deține, de asemenea, și un avion personal.

Multe dintre aceste bunuri au fost puse însă sub sechestru acum, după ce Roman Abramovici a fost pus pe lista magnaților ruși din cercul lui Putin vizați de sancțiuni internaționale.

Întrebat de The Guardian în 2006 ce pot face banii, Abramovici a răspuns: „Nu-ți pot cumpăra fericirea. Să-ți dea o anumită independență, pot, da”.

Cu siguranță, oligarhul are o mulțime de bani. Bloomberg îi estima averea la 13,7 miliarde de dolari, ceea ce l-ar plasa pe locul 128 în topul celor mai bogate persoane din lume. Forbes a calculat că averea sa ar fi de 12,3 miliarde de dolari, plasându-l pe locul 142.

Cât de legat a rămas Roman Abramovici de Vladimir Putin?

Totuși, notează BBC, ceea ce este pus serios sub semnul întrebării este gradul de independență a lui Abramovici față de Vladimir Putin.

Anul trecut, Roman Abramovici a dat în judecată editura HarperCollins pentru calomnie în legătură cu o carte,  Putin’s People (Oamenii lui Putin) de Catherine Belton, care susținea că președintele rus i-ar fi ordonat să cumpere clubul Chelsea. În cele din urmă, cele două părți au ajuns la o înțelegere amiabilă, editorul fiind de acord să facă unele clarificări.

Dar asocierea lui Abramovici cu Putin a continuat să îl urmărească pe oligarh, în special atunci când forțele rusești au invadat Ucraina. Când a fost anunțată înghețarea activelor din Marea Britanie ale lui Abramovici și ale altor șase oligarhi, ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat: „Cu legăturile lor strânse cu Putin, ei sunt complici la agresiunea acestuia. Au mâinile mânjite de sângele poporului ucrainean”.

Roman Abramovici a anunțat vânzarea clubului Chelsea cu opt zile înainte de impunerea sancțiunilor. Unii fani au continuat să-i scandeze numele, dar mulți politicieni cer ca bunurile sale să fie confiscate, nu doar înghețate.

„Sper că voi putea vizita Stamford Bridge pentru ultima oară pentru a-mi lua rămas bun personal de la voi toți”, le-a spus Abramovici suporterilor lui Chelsea. Dar o întoarcere la Londra este puțin probabilă, cel puțin pentru o perioadă.

Pe de altă parte, Roman Abramovici are în prezent patru cetățenii: rusă, israeliană, lituaniană şi portugheză. Pe ultima a primit-o în aprilie anul trecut, în baza unei legi care oferă naturalizare urmașilor evreilor sefarzi expulzați din Portugalia în urmă cu peste 500 de ani. Modul în care Roman Abramovici a obținut cetățenie în Portugalia a stârnit critici şi suspiciuni. 

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a acuzat chiar Portugalia că a primit mită pentru a-l naturaliza pe Abramovici. În ianuarie, parchetul portughez a informat despre deschiderea unei anchete privind acordarea cetăţeniei milionarului rus, iar rabinul comunităţii evreiești din Porto, Daniel Litvak, cel care a confirmat descendenţa sefardă a oligarhului, a fost arestat de curând.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.  

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.

Viața revine încet la normal. În Kiev, un grup de vârstnici s-au adunat într-un parc să joace șah
Articolul anterior
Un nou bilanț prezentat de Ucraina. Într-o lună de război armata rusă a pierdut 17.200 de militari
Articolul următor