Comisia Europeană cere acceptarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen

25/05/2022

News

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022, prezentat marți de Comisia Europeană, reiterează importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, notează Mediafax.

Reform in strengthening the Schengen area in the EU | Move 2 Turkey

Potrivit unui comunicat al CE, este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spațiul Schengen adoptată anul trecut. Raportul privind starea spațiului Schengen va constitui baza pentru discuțiile dintre deputații Parlamentului European și miniștrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie și a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

„Spațiul Schengen a unificat continentul nostru și este emblematic pentru modul de viață european. În ultimul an, am luat măsuri decisive pentru a consolida și mai mult guvernanța Schengen și pentru a restabili încrederea în acest motor esențial al economiei. Rapoartele de astăzi reflectă angajamentul neclintit de a asigura faptul că spațiul Schengen iese mai puternic din provocările cu care s-a confruntat”, a declarat vicepreședintele Margaritis Schinas.

Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile care rezultă în urma evaluărilor Schengen

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, precum:

punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice și a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor;
valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră;
asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor;
asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său;
eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne și
adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit

„Raportul reiterează, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Același lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această țară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”, se arată în comunicat.

Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile care rezultă în urma evaluărilor Schengen. „Deși evaluările Schengen din ultimii ani au arătat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Rezultă, așadar, că mecanismul de evaluare este eficace și duce la consolidarea continuă a spațiului Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, cooperarea polițienească solidă între statele membre, alături de punerea în aplicare eficace a sistemelor informatice la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politicile eficace în materie de returnare și de vize sunt indispensabile”, mai transmite CE.

Un preot din Anenii Noi a fost oprit de la oficierea slujbelor, după acuzații de abuz în familie

Preotul Ghenadie Valuță, cleric la biserica „Sf. Dimitrie” din orașul Anenii Noi, a fost oprit de la săvârșirea slujbelor religioase, începând cu 25 noiembrie. Suspendarea a fost anunțată printr-un decret al comisiei disciplinare a Mitropoliei, pe motiv că preotul a fost găsit vinovat de comportament neadecvat și agresiuni fizice asupra membrilor familiei sale, transmite IPN.

Mitropolia îi cere lui Valuță să se pocăiască și să se împace cu familia. Între timp, nu are dreptul să poarte cruce de preot, să oficieze slujbe religioase și să ofere binecuvântare.

„Ca urmare a ședinței comune cu clerul Protopopiatului bisericilor din raionul Anenii Noi și Comisia Disciplinară a Mitropoliei, care constată vinovăția exprimată prin agresiune fizică asupra membrilor familiei, comportament manipulator, demagogie și atitudine neadecvată unui slujitor bisericesc, vă informăm că sunteți oprit de la săvârșirea celor sfinte, fără dreptul de a oferi binecuvântare și de a purta cruce preoțească, până la împăcarea cu toți membrii familiei și aducerea unei pocăințe depline, în scris, în fața ierarhului, începând cu data de 25 noiembrie”, se arată în mesajul emis de Mitropolie și adresat lui Ghenadie Valuță.

În replică, Ghenadie Valuță a declarat că a cerut anterior să fie mutat în altă localitate, dar s-a ales cu sistarea activității sale religioase. În plus, preotul consideră că deține și poate prezenta dovezi privind nevinovăția sa.

„Eu am înaintat anterior și chiar acum proaspăt niște cereri pentru a primi carte de eliberare spre a pleca în altă parte, dar în loc de eliberare am primit oprire, cu nădejde că așa se spunea că eliberarea este analizată, nu este respinsă. Eu nu pot să judec Mitropolitul, nu avem drept să îi judecăm, dar am avut suficiente argumente de lux, ca să demonstrez nevinovăția apărută din senin și orchestrată, nu au fost luate în seamă, cât am spus și probe de la poliție, și din judecată, și diferite dovezi privind nevinovăția”, a declarat Ghenadie Valuță.Ghenadie Valuță a fost înlocuit de protoiereul Eugen Margarint la biserica din Anenii Noi.

16 cetățeni străini au primit refuz de intrare în R. Moldova

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat pentru 16 de persoane străine, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 37 543 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 18 799 traversări persoane.

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 22 789, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 14 754.

Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 16 654 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 12 027 treceri și alte 8 862 traversări – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 8 862 traversări persoane;
PTF Leușeni – 5 982 traversări persoane;
PTF Sculeni – 4 483 traversări persoane;
PTF Otaci – 3 505 traversări persoane;
PTF comun Palanca – 2 984 traversări persoane.

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 10 893 treceri, dintre care 5 550 pe sensul de intrare în R. Moldova. Totodată, numărul de 1 287 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

O mie de familii din Republica Moldova au beneficiat de programul „Prima Casă Plus”

1000 de familii au locuințe noi, prin Programul Guvernului „Prima Casă Plus”. Beneficiarii programului au, în medie, 35 de ani, iar locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În doar trei luni de la lansare, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Programul a atras mai mult mediul urban, unde 90% dintre beneficiari și-au ales locuințe. 10% au optat pentru zone rurale, sprijinind astfel dezvoltarea acestora. De asemenea, 90% din locuințe sunt apartamente, iar 10% case.

„Locuința proprie oferă un sentiment de siguranță și apartenență, iar ratele accesibile permit familiilor să direcționeze resursele economisite către educație, sănătate sau alte nevoi esențiale, contribuind la o calitate mai bună a vieții. De asemenea, prin garanțiile de stat oferite de Guvernul Republicii Moldova, procesul de finanțare a devenit mai accesibil, iar cetățenii noștri pot construi un viitor stabil Acasă,” a declarat Vadim Codreanu, directorul ODA.

Lansat oficial în luna august 2024, „Prima Casă Plus” face parte dintr-o inițiativă guvernamentală extinsă care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru locuințe. Programul reprezintă o piatră de temelie pentru dezvoltarea pieței imobiliare sustenabile și pentru consolidarea unei societăți bazate pe stabilitate și progres.

Pentru mai multe detalii despre „Prima Casă Plus” și condițiile de aplicare, vă rugăm să accesați pagina oficială: https://www.oda.md/ro/acces-la-finantare/prima-casa-plus