Un cetățean ucrainean, în vârstă de 22 de ani a fost depistat de polițiștii de frontieră, în timp ce intenționa să traverseze ilegal frontiera de stat, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Incidentul a avut loc în după-amiaza zilei de 2 aprilie 2025, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră „Ungheni”. Patrula mobilă aflată în misiune de supraveghere a frontierei, a observat un bărbat care se comporta suspect pe malul râului Prut.
În urma verificărilor, s-a constatat că acesta este cetățean ucrainean, solicitant de azil în Republica Moldova din luna martie. Tânărul avea asupra sa o carte de identitate și a declarat că intenționa să identifice un loc potrivit pentru traversarea râului Prut cu o barcă gonflabilă, în ziua următoare.
Conform legislației în vigoare, bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore și este cercetat penal pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.
Poliția de Frontieră reiterează angajamentul de a preveni orice încălcare a regimului de frontieră și de a asigura securitatea frontierelor naționale.
CSM cere reformarea sistemului de salarizare a judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat un studiu privind salarizarea judecătorilor din Republica Moldova și a solicitat Guvernului și Parlamentului să ia măsuri urgente de reformare a sistemului actual de remunerare a magistraților, comunică MOLDPRES.
Potrivit studiului, salariile actuale ale judecătorilor nu respectă standardele stabilite de Curtea Constituțională, iar lipsa unui mecanism clar de ajustare în raport cu inflația afectează direct independența justiției, dar și atractivitatea profesiei. CSM avertizează că aceste disfuncționalități riscă să compromită calitatea actului de justiție și să alimenteze plecările din sistem.
Un exemplu îngrijorător este oferit de rezultatele recente ale concursului de admitere la Institutul Național al Justiției, unde doar 12 candidați au fost admiși pentru 25 de locuri disponibile – un indicator clar al scăderii atractivității acestei cariere din cauza salariilor nesatisfăcătoare.
Studiul subliniază că judecătorii sunt plătiți mai puțin decât alți funcționari publici, în pofida complexității și importanței funcției judiciare într-un stat de drept. De asemenea, sporurile și adaosurile salariale pentru alte categorii de personal public depășesc cu mult cele ale judecătorilor, ceea ce subminează echitatea sistemului de salarizare.
CSM recomandă autorităților implementarea unui mecanism automat de ajustare a salariilor în raport cu inflația și creșterea prețurilor. Protejarea prin lege a salariilor judecătorilor, pentru a preveni diminuările nejustificate. Crearea unui cadru legislativ pentru acordarea de garanții financiare și sociale menite să susțină atractivitatea funcției; revizuirea comparativă a salarizării funcționarilor publici și a judecătorilor pentru eliminarea discrepanțelor.
Consiliul subliniază că aceste reforme sunt esențiale pentru garantarea unui sistem judiciar eficient și independent, în care profesioniștii să fie motivați și protejați. CSM își reafirmă angajamentul de a susține aceste inițiative și de a colabora cu autoritățile competente pentru implementarea lor.
Condiția lui Trump pentru a oferi reduceri de tarife pentru UE
Uniunea Europeană va trebui să-şi ia angajamentul de a cumpăra energie americană în valoare de 350 de miliarde de dolari pentru a scăpa de tarifele drastice, a declarat luni preşedintele Donald Trump, respingând oferta Bruxelles-ului de a avea tarife „zero contra zero” pentru maşini şi produse industriale, relatează POLITICO, preluat de news.ro.
Comentariile lui Trump, făcute în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, au fost un răspuns la declaraţia preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spu luni că UE se oferă să reducă la zero tarifele blocului comunitar pentru automobile şi bunuri industriale importate din SUA, dacă şi Trump va face acelaşi lucru.
Întrebat de un reporter dacă propunerea este suficientă pentru ca el să renunţe la tarife, Trump a spus: „Nu, nu este”.
„Avem un deficit cu Uniunea Europeană de 350 de miliarde de dolari şi acesta va dispărea rapid”, a adăugat Trump. „Una dintre modalităţile prin care acesta poate dispărea uşor şi rapid este că ei vor trebui să ne cumpere energia. O pot cumpăra, putem elimina 350 de miliarde de dolari într-o săptămână. Ei trebuie să cumpere şi să se angajeze să cumpere o cantitate similară de energie”, a punctat Trump.
Propunerea Ursulei von der Leyen a venit după ce săptămâna trecută Trump a impus UE tarife de 20% şi o taxă minimă de 10% altor parteneri comerciali. Ca răspuns, pieţele financiare din întreaga lume au pierdut trilioane de dolari, acţiunile europene suferind luni cele mai mari scăderi într-o singură zi de la începutul pandemiei de Covid-19.
„O mulţime de oameni spun: Oh, nu înseamnă nimic să ai un surplus. Înseamnă mult, după părerea mea. Este aproape ca o declaraţie de profit sau de pierdere”, a comentat Trump.
Preşedintele american a făcut luni aceste declaraţii în Biroul Oval, alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a venit la Washington pentru a purta discuţii cu Trump şi pentru a obţine o scutire de tarifele americane. În comentariile făcute presei după întâlnire, preşedintele american şi-a dublat criticile la adresa UE, dar a indicat că este dispus să încheie un acord cu blocul comunitar, cu condiţia ca acesta să se angajeze să îşi reducă deficitul comercial faţă de SUA prin cumpărarea de mai multă energie americană, precizează POLITICO.
Ideea de a cumpăra energie americană în încercarea de a evita tarifele nu este nouă. Aproape imediat ce Trump a fost reales, von der Leyen a sugerat deschiderea negocierilor pentru a cumpăra mai mult gaz natural lichefiat (GNL) american. Dar POLITICO a relatat că SUA, ca răspuns, nu au oferit detalii clare cu privire la modul în care ar funcţiona o înţelegere în acest sens.
Luni, întrebat dacă tarifele sale globale sunt o tactică de negociere în forţă sau sunt permanente, Trump a spus: „Pot exista tarife permanente şi pot exista, de asemenea, negocieri, deoarece există lucruri de care avem nevoie dincolo de tarife”. El a adăugat: „Dacă putem face o afacere cu adevărat corectă şi o afacere bună pentru Statele Unite, nu o afacere bună pentru alţii, aceasta este America pe primul loc. Acum America este pe primul loc”.
Ulterior, în cadrul conferinţei de presă, un reporter l-a întrebat pe Trump dacă există două sau trei ţări pe lista sa pe care le consideră mai avansate în ceea ce priveşte şansele de reducere a tarifelor în cazul lor, iar Trump a menţionat UE: „Uniunea Europeană. Adică, oricât de rău s-au purtat cu noi, şi-au redus tarifele pentru maşini. Cred că le-au redus la 2,5 şi am auzit că poate la zero”.
Dar el a indicat, de asemenea, că doreşte ca UE să îşi reducă standardele pentru a permite mai multor bunuri americane să intre pe piaţa sa, referindu-se la măsurile de siguranţă ca la „tarife nemonetare”.
„Sunt tarife în care ei pun lucruri care fac imposibil pentru tine să vinzi o maşină. Ei fac totul atât de dificil, standardele şi testele”, s-a plâns Trump. „Vin cu reguli şi reglementări care sunt concepute doar pentru un singur motiv: să nu-ţi poţi vinde produsul în acele ţări. Iar noi nu vom lăsa să se întâmple asta. Acestea se numesc bariere nemonetare”, a
comentat şeful Casei Albe.
Ca o indicaţie a ceea ce determină acţiunile lui Trump, preşedintele a menţionat o perioadă în care tarifele americane erau foarte ridicate. „Ştiţi că ţara noastră a fost cea mai puternică din 1870 până în 1913”, a spus Trump. „Ştiţi de ce? Totul era bazat pe tarife. Nu aveam impozit pe venit. Apoi, în 1913, un geniu a venit cu ideea să taxăm oamenii din ţara noastră, nu ţările străine care ne fură ţara”, a punctat el.
Încă un stat din UE închide granițe din cauza crizei sanitare
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau intenţionează să călătorească în Slovacia asupra faptului că în intervalul 8 aprilie – 7 mai o să fie restabilite temporar controalele la frontierele cu Ungaria şi Austria, scrie stirileprotv.ro.
Decizia vine în contextul confirmării unor focare de febră aftoasă în Ungaria, Slovacia şi Austria.
De asemenea, autorităţile slovace au decis închiderea temporară, în aceeaşi perioadă de timp, a 16 puncte de trecere a frontierei (PTF) cu Ungaria şi a unui punct de trecere a frontierei cu Austria, după cum urmează:
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon a misiunii diplomatice a României la Bratislava: +421220727447, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al Ambasadei României la Bratislava: +421902411268.
MAE de la București recomandă consultarea paginilor de Internet bratislava.mae.ro şi www.mae.ro.
