În anii de tranziție tumultuoasă care au marcat sfârșitul Uniunii Sovietice și începutul unei noi ere pentru Rusia, povestea cosmonautului Sergei Krikalev se distinge ca o mărturie a sacrificiului și devotamentului uman. În timp ce lumea asista la sfârșitul unei superputeri, Krikalev orbita tăcut, la sute de kilometri deasupra Pământului, pe stația spațială Mir, scrie playtech.ro.
Era anul 1991, iar Uniunea Sovietică era în agonie. Boris Elțîn se afla în fruntea unei mișcări care avea să schimbe cursul istoriei. În timp ce ciocanul și secera erau îndepărtate de pe Kremlin, Krikalev se afla la 350 de kilometri de Rusia, orbitând Pământul cu 7.7 km pe secundă și încercând să înțeleagă ce se întâmpla pe planeta pe care o privea de sus.
Lansare într-o lume în schimbare
Sergei Krikalev a decolat de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan pe 18 mai 1991, împreună cu primul cosmonaut britanic, Helen Sharman, și colegul său sovietic, Anatoly Artsebarsky. Lansarea părea să fie o misiune de rutină, dar nimeni nu putea prevedea ce avea să urmeze.
După ce au andocat cu stația Mir, Krikalev și colegii săi s-au pregătit pentru o misiune care ar fi trebuit să dureze doar câteva luni. Dar, pe măsură ce evenimentele de pe Pământ se desfășurau, planurile lor s-au schimbat dramatic. Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, implementa reforme economice și politice care, în loc să stabilizeze țara, au dus la creșterea nemulțumirilor și, în cele din urmă, la colapsul imperiului sovietic.
Captiv în spațiu
În timp ce tancurile rusesc rămâneau la Moscova și Uniunea Sovietică se dezintegra, Krikalev și Artsebarsky primeau vești tulburătoare: zborurile de schimb programate pentru a-i aduce acasă au fost anulate din cauza tăierilor bugetare. În loc să se întoarcă pe Pământ, ei au fost nevoiți să rămână pe Mir, încercând să mențină stația funcțională în ciuda resurselor limitate și a incertitudinii care plana asupra viitorului lor.
Krikalev avea o fiică de nouă luni acasă și, în conversațiile săptămânale cu soția sa, Elena, înțelegea că lucrurile se înrăutățeau. Inflația galopantă eroda valoarea salariului său de cosmonaut, iar familia sa se lupta să se descurce. Când Krikalev a cerut miere și lămâi pentru a-și ridica moralul, acestea nu au putut fi găsite. În cele din urmă, a primit un borcan de hrean în loc.
Speranța și sacrificiul
Krikalev a continuat să orbiteze Pământul, devenind tot mai conștient de schimbările dramatice de acasă. Lovitura de stat din august 1991 și prăbușirea Uniunii Sovietice au făcut ca situația să fie și mai incertă. El a fost informat că nu există bani pentru a-l aduce înapoi pe Pământ și a fost nevoit să rămână răbdător și dedicat misiunii sale.
În cele din urmă, în martie 1992, a sosit vestea mult așteptată: guvernul german a plătit 24 de milioane de dolari pentru a trimite un cosmonaut pe Mir, iar banii au finanțat zborul de întoarcere al lui Krikalev. Pe 25 martie 1992, după mai mult de 10 luni în spațiu și peste 5.000 de orbite complete, Krikalev a fost adus înapoi pe Pământ.
Un erou necunoscut
Krikalev a stabilit un record pentru cel mai lung timp petrecut continuu în spațiu la acea vreme, dar realizările sale au fost eclipsate de evenimentele istorice de pe Pământ. Orașul său natal, Leningrad, se numea acum Sankt Petersburg, iar comunismul, ideologia care a facilitat cariera și zborurile sale în spațiu, era acum discreditat pe scară largă.
Deși a avut nevoie de săptămâni pentru a se recupera de la efectele zborului spațial, Krikalev nu a renunțat la pasiunea sa. A zburat de patru ori, inclusiv ca membru al primei echipe comune ruso-americane a navetei spațiale și ca rezident pe termen lung al Stației Spațiale Internaționale.
Sergei Krikalev rămâne un simbol al devotamentului și sacrificiului pentru explorarea spațială și un exemplu al ultimei pagini din epopeea sovietică în spațiu. Honorat atât de Uniunea Sovietică, cât și de Rusia, el este un erou necunoscut pentru mulți, dar povestea sa incredibilă merită să fie spusă și apreciată.
