Cu ce se ocupă acum Ana Munteanu, tânăra din Moldova care a câștigat Vocea României la doar 16 ani

Ana Munteanu a câștigat marele trofeu Vocea României și premiul în valoare de 100.000 de euro, în anul 2017. Ea a făcut parte din echipa lui Smiley. După șase ani de la succesul obținut în concurs, Ana este la fel de îndrăgostită de muzică.

În etapa audițiilor pe nevăzute, Smiley a fost fascinat de calitățile vocale ale Anei. Antrenorul și tânăra din Republica Moldova au colaborat foarte bine. Vocea puternică și piesele alese de Smiley i-au adus Anei toate aprecierea publicului și votul de încredere în finală, scrie protv.ro

Concurenta a reușit să creeze momentele impresionante pe scenă. În seara finalei, Ana a cântat trei melodii: „La boheme” – singură, „De unde vii la ora asta”– împreună cu Smiley și „The prayer” – împreună cu Marcel Pavel.

După participarea la Vocea României, Ana Munteanu a înregistrat piesele: „Unde te duci?” și „Chocolat”, spre bucuria admiratorilor ei. A urmat apoi o perioadă când tânăra s-a concentrat pe studii, pregătindu-se pentru examenul de Bacalaureat.

După asta, Ana a făcut o alegere neașteptată. Ana Munteanu s-a alăturat comunității Ava, care se descrie în felul următor: „Suntem o echipă tânără, care îl iubim pe Domnul Isus din toată inima. Domnul Isus este mesajul nostru pentru toți oamenii. Biserica “AVA” a luat ființă pe timpul pandemiei și acum credem că este timpul potrivit ca să ieșim în public. AVA — înseamnă TATĂ, iar viziunea și pasiunea noastră este ca să cunoaștem și să îmbrățișă Inima de TATĂ a lui Dumnezeu”.

Ana Munteanu cântă la pian și cu vocea la diverse întâlniri.

În vârstă acum de 22 de ani, Ana studiază pianul, iar în curând urmează să susțină un examen important, pentru care se pregătește intens. Ea a postat pe pagina de socializare un filmuleț în care interpretează o melodie la acest instrument. 

Ministerul Educației a lansat o amplă campanie de prevenire a corupției în universități

Șapte instituții de învățământ superior au lansat astăzi, 3 iunie, campania de informare „Toleranță zero față de corupția din universități”.

MEC a lansat o amplă campanie de prevenire a corupției în universitățiFoto: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Scopul acțiunii este de a reduce acest fenomen în universități, prin mecanisme interne de promovare a integrității.

Decizia a fost luată de administrațiile celor șapte instituții după analiza datelor unui studiu amplu privind nivelul de integritate academică realizat în premieră în universitățile din Republica Moldova. Cercetarea a fost efectuată de compania Magenta Consulting la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării și a Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).  

„Salut decizia administrațiilor universitare de a-și asuma concluziile acestui studiu și de a lansa un amplu proces de îmbunătățire a indicatorilor de integritate și de reducere a corupției în universități. Studiu confirmă anumite percepții care există în societate referitor la carențele legate de asigurarea integrității, dar și la nivelul destul de ridicat al toleranței față de copiat, mită și alte practici ilegale. Având un mecanism de asigurare a calității, universitățile pot garanta calitatea studiilor și pot crește încrederea în rândul tinerilor că ei pot obține studii universitare bune aici, acasă”, a menționat ministrul Dan Perciun. 

Studiul arată că, peste 46% dintre participanți ar recomanda cunoscuților sau prietenilor să își urmeze studiile la universitatea la care sunt studenți, față de 13% care nu ar recomanda. În același timp, 58% dintre respondenți sunt total satisfăcuți de materialele didactice pregătite de profesori, 55% – acordă note între 9 și 10 pentru interacțiunea dintre profesori și studenți în procesul de învățare-predare, în timp ce doar 29% dintre respondenți sunt total satisfăcuți de condițiile din cantine și doar 14% sunt satisfăcuți de condițiile din cămine. 

Ce ține de percepția față de plagiat, fraudă și corupție în învățământul superior, majoritatea studenților intervievați sunt de părerea că acțiunile de corupție sunt foarte grave în cadrul procesului educațional în universități. Totodată, 80% au menționat faptul că hărțuirea sexuală a studenților de către cadrele didactice este o acțiune foarte gravă.  

Majoritatea respondenților au afirmat cu siguranță că acțiunile de corupție nu s-au întâmplat cu colegii lor la universitate. Totodată, 30% consideră mai puțin grav fenomene precum copiatul, iar 15% consideră că mita nu este un fenomen grav sau foarte grav. 

În ce privește raportarea cazurilor de corupție și hărțuire sexuală, 56% dintre studenții intervievați consideră că dacă ar raporta un caz de hărțuire sexuală, persoanele vinovate vor fi pedepsite corespunzător, în timp ce în cazurile de corupție doar 42% dintre respondenți au această certitudine. 82% dintre studenți au menționat că ar raporta instituțiilor sau persoanelor responsabile dacă ar fi martori la un caz de hărțuire sexuală, în timp ce doar 52% ar reacționa la fel într-un caz de corupție.

Totodată, 75% dintre studenți cunosc unde trebuie să raporteze un caz de hărțuire sexuală, față de 70% care știu unde să se adreseze când se confruntă cu un caz de corupție. 

34% dintre respondenți au declarat că au participat la cel puțin o instruire cu privire la plagiat sau copiat, 38% susțin că au participat la instruire cu privire la politica anticorupție din universitate, iar 21% – că au participat la cel puțin o instruire cu privire la hărțuirea sexuală în mediul universitar.

Majoritatea intervievaților (90%) nu a raportat anterior cuiva din cadrul universității un act de corupție, pe când 3%  au menționat că au raportat. În același timp, 18% dintre studenții intervievați care au raportat anterior cuiva din cadrul universității un act de corupție au menționat că nu au fost informați despre faptul cum s-a finalizat acest proces, 18% afirmă că nimic nu a fost întreprins, pe când 43% relatează despre pedepsirea cadrului didactic într-un oarecare mod (mustrare – 12%, eliberare din funcție – 16%, examinarea cazului de CNA – 12%, amendă – 3%).

Studiul a fost realizat în perioada 2 februarie – 21 martie 2024, pe un eșantion de 4209 studenți de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. În total la aceste instituții își fac studiile 42 281 studenți. 

Studiul a fost prezentat și analizat în cadrul senatelor a două instituții – ASEM și USMF „Nicolae Testemițanu”, iar în perioada următoare acesta va fi prezentat detaliat și senatelor celorlalte instituții vizate în studiu. 

În baza constatărilor studiului, universitățile vor aproba planuri anticorupție cu măsuri concrete de prevenire a acestui fenomen, inclusiv adoptarea unor mecanisme interne de raportare a ilegalităților de acest fel și monitorizare externă la examene etc.

Ministerul va repeta studiul peste 12 luni, va achiziționa un soft național antiplagiat, va corela nivelul de finanțare al universităților cu eforturile depuse pentru asigurarea integrității, va monitoriza constant implementarea planurilor aprobate de către senatele universităților și va desfășura campanii  naționale de instruire și sensibilizare a studenților și cadrelor didactice, inclusiv în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție. 

Studiul privind nivelul de integritate academică în universitățile din Republica Moldova poate fi consultat aici.

Festivalul Filmului European revine la Chișinău cu o nouă ediție

Numărul avorturilor în rândul adolescentelor din Finlanda a scăzut cu 66% între 2000 și 2023, fapt atribuit accesului la contraceptive gratuite pentru adolescente și educației sexuale obligatorii în școli.

Potrivit statisticilor Institutului de Sănătate Publică THL, numărul de avorturi în rândul tuturor adolescentelor cu vârsta de 19 ani și mai puțin a scăzut cu 66%, ajungând la 722 în 2023 de la 2.144 în 2000, în timp ce scăderea în rândul celor sub 18 ani a fost și mai abruptă – 78% în aceeași perioadă, transmite realitatea.md.

Din cauza creșterii numărului de avorturi în rândul femeilor cu vârsta sub 20 de ani în anii 1990, Finlanda a introdus eliberarea fără prescripție medicală a pilulelor contraceptive de la vârsta de 15 ani și educația sexuală obligatorie în toate școlile.

În același timp, statisticile THL arată că numărul de avorturi în rândul femeilor finlandeze de diferite vârste a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, deși s-a raportat o creștere ușoară între 2022 și 2023, cu 2,9%.

Din septembrie 2023, țara a încetat să mai ceară femeilor să indice un motiv pentru avort, făcându-l disponibil în primele 12 săptămâni de sarcină.

Reamintim că în aprilie, deputații europeni au susținut o rezoluție care solicita Consiliului Uniunii Europene să adauge sănătatea sexuală și reproductivă și dreptul la avort legal și în condiții de siguranță la Carta drepturilor fundamentale a UE.

Cod Galben de ploi cu descărcări electrice pe întreg teritoriul țării

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod Galben de instabilitate atmosferică pe întreg teritoriul țării.

Astfel, în perioada 3 iunie, ora 21:00 – 4 iunie, ora 05:00, se așteaptă ploi de scurtă durată cu descărcări electrice, izolat averse puternice (în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantități de apă de 15-45 l/m) și intensificări ale vântului în rafale de până la 15-20 m/s.

Va sta încă 4 ani după gratii, după ce „a vândut” lemne de foc din închisoare, cu avansuri de peste 40.000 lei
Articolul anterior
Rechin filmat în Italia de doi pescari. Apelul autorităților către populație
Articolul următor