Rustam Ashurov, atacatorul de la Aeroportul Internațional Chișinău, care a ucis două persoane, a ajuns ilegal in Uzbekistan, din Uzbekistan a zburat în Turcia, apoi la Chișinău.
Despre aceasta a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, care a menționat că deși Ashurov împreuna cu alte trei persoane au răpit un bancher din Dushanbe pe 23 iunie, fișierul pentru a fi anunțat în căutare internațională a fost întocmit abia pe 30 iunie, transmite www.stiri.md.
„Autoritățile din Tadjikistan ne-au comunicat că persoana a comis crima la data de 23 iunie, dar abia pe 30 iunie a fost întocmit fișierul pentru a fi anunțat în căutare internațională”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.
Șeful IGP a precizat că fișierul a fost întocmit, dar nu a fost introdus în sistemul informațional de căutare. Sâmbătă fișierul nu era inclus în baza de date, la căutare internațională.
Potrivit autorităților din Tadjikistan, atacatorul a părăsit teritoriul Tadjikistanului spre Uzbekistan ilegal, din Uzbekistan a zburat în Turcia și apoi a zburat la Chișinău.
Amintim că vineri, 30 iunie, un atac armat a avut loc în incinta Aeroportului din Chișinău. Nemulțumit că i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul R. Moldova, un bărbat care venea din Turcia, cetățean al Tadjikistanului, a atacat polițistul de frontieră Serghei Muntean, i-a luat arma și l-a împușcat. Ulterior, atacatorul a mai împușcat un bărbat, angajat în securitatea aeroportuară, Igor Ciofu. Ambele victime au decedat.
Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia
589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.
Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.
„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.
Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.
„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.
Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.
„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.
Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
27 de documentare din toată lumea vor fi proiectate la Chișinău
Ce înseamnă democrație? Cu ce preț se câștigă și menține democrația? Răspunsurile la aceste întrebări le poți afla în cele 27 de documentare adunate din toată lumea (inclusiv Moldova), în cadrul Moldox Festival, ediția IX, care începe la final de noiembrie la Chișinău, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
De la Filipine, USA, Austria, România și până la Bhutan – programul festivalului cuprinde povești cutremurătoare, emoționante și pline de adevăr despre soarta oamenilor care caută dreptate, libertate și dreptul de a fi fericiți în țara lor, concentrându-se pe trei subiecte fundamentale: identitatea de gen, libertatea de exprimare și viața oamenilor vulnerabili.
Programul festivalului a fost făcut public acum câteva zile și conține peste 20 de premiere de filme, ceea ce înseamnă că publicul din Chișinău va fi primul care va avea ocazia să le vadă. Programul poate fi accesat AICI, iar biletele vor fi disponibile pe cineplex.md din 22 noiembrie sau la casele cinmatografului.
Festivalul va avea loc între 27 noiembrie și 1 decembrie 2024, la Cineplex Loteanu, și se adresează atât liderilor de opinie, jurnaliștilor, activiștilor civici, cât și tuturor cetățenilor cărora le pasă de soarta democrației. Ediția din acest an este una specială din mai multe motive, inclusiv pentru că va aduna profesioniști de film din întreaga lume, consolidând Chișinăul ca un centru regional important pentru dezvoltarea industriei cinematografice.
UE alocă 300 de milioane de euro, în premieră, pentru achiziții comune de armament și sprijin pentru Ucraina
Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată finanțarea achizițiilor comune de armament de către statele membre, inclusiv rachete și muniție, care vor fi parțial direcționate către Ucraina. În cadrul mecanismului „Întărirea industriei europene de apărare prin achiziții comune” (EDIRPA), au fost selectate cinci proiecte, fiecare beneficiind de un buget de 60 de milioane de euro. Valoarea totală a finanțării se ridică la 300 de milioane de euro, potrivit anunțului făcut pe 14 noiembrie de oficialii de la Bruxelles, scrie moldova1.md citată de DW.
„Este pentru prima dată când folosim bugetul UE pentru a sprijini statele membre în achizițiile comune de produse de apărare”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.
Achizițiile includ sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, vehicule blindate moderne și muniție. Aproximativ 20 de state membre sunt implicate în aceste proiecte, unele participând pentru prima dată în inițiativa EDIRPA.
Măsurile au ca scop eliminarea „deficiențelor critice” din potențialul de apărare al UE, accentuate în urma sprijinului oferit Ucrainei. Majoritatea proiectelor vizează achiziționarea de echipamente destinate Ucrainei, pentru a susține capacitățile sale de apărare în fața agresiunii externe.
Proiectele au fost selectate în urma unui concurs organizat de Comisia Europeană în luna martie.
