Cum au stors doi români, soț și soție, zeci de mii de euro de la statul francez. Un tribunal a cerut ordin european de anchetă

10/04/2022

News

Doi români din municipiul Calafat, județul Dolj, sunt căutați de autoritățile franceze fiind acuzați că au obținut ajutoare sociale în mod ilegal folosindu-se de documente false.

Tribunalul judiciar din Vannes, Franța, a transmis Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți ordinul european de anchetă prin care s-au solicitat informații referitoare la conturi bancare, tranzacțiile efectuate cât și date despre societatea administrată de români.

Aceștia sunt urmăriți penal de autoritățile din Franța pentru înșelăciune/fraudă cu daune unui organism de protecție socială pentru obținerea unei alocații sau beneficiu pe nedrept, potrivit legislației penale franceze.

Anchetatorii francezi acuză că în perioada mai 2018 – noiembrie 2020, românii au primit venitul de solidaritate activă, denumit RSA, un ajutor social francez care acordă lunar un venit minim unei persoane cu resurse puține sau deloc, potrivit actului de acuzare publicat de rejust.ro.

Cei doi soți se pare că au primit acest ajutor în mod continuu, din 2018 până la finalul anului 2020, deși aceștia au stat în mare parte în România, ”situație în care nu ar fi trebuit să beneficieze de RSA, în aceste perioade”, arată sursa citată. Cuantumul total al prejudiciului fiind în sumă de 11.132, 97 euro.

Cu privire la infracțiunea de înșelătorie, autoritățile franceze susțin că bărbatul care se dădea antreprenor a depus în perioada iunie 2020 – ianuarie 2021, șapte cereri pentru a beneficia de fondul de solidaritate instituit de statul francez în perioada crizei de sănătate, pentru sprijinirea companiilor afectate financiar de criza/epidemia COVID-19. 5 dintre cele 7 cereri au fost admise ”datorită falselor declarații”, acuză anchetatorii francezi, potrivit sursei citate.

Autoritățile franceze au precizat că declarația frauduloasă dată de bărbat i-a permis acestuia să obțină în mod nejustificat, 4.500 euro în iunie 2920, 9.800 de euro în octombrie 2020 și suma de 9.900 euro în ianuarie 2021, adică un ajutor total de 24.200 de euro din fondul de solidaritate.

Din investigațiile făcute de partea franceză, a rezultat că individul era în realitate un samsar de mașini, având, în perioada octombrie 2020 – 31 august 2021, publicate peste 200 de anunțuri pe internet, oferind spre vânzare vehicule al căror preț mediu era de 2.666 euro.

În legislaţia română, încadrarea juridică indicată în ordinul european de anchetă, emis de Parchetul Procurorului Republicii de pe lângă Tribunalul judiciar din Vannes, Franța, are ca şi corespondent infracțiunile de înșelăciune și spălare de bani.

Ce alimente de post sunt interzise în Săptămâna Mare

Există câteva alimente de post interzise în Săptămâna Mare, potrivit clericilor. Este vorba, în special, despre alimente care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus.

În drumul Său către Golgota, dealul pe care a fost răstignit, Iisus a fost bătut de către iudeii păgâni cu urzici. După ce a fost răstignit, Mântuitorul a cerut, la un moment dat apă, dar soldații, ca să-și bată joc de El, i-au dat oțet. Și pe rănile sângerânde de la mâini și de la picioare, pe unde pătrunseseră cuiele, soldații i-au aruncat oțet.

Acesta este motivul pentru care, în Săptămâna Mare, nu se consumă deloc urzici și oțet, acestea fiind simboluri are chinului lui Iisus Hristos.

Credincioșilor li se recomandă de către preoți ca, dacă nu s-au abținut deloc de la alimente de origine animală deloc de la începutul Postului, măcar în Săptămâna Patimilor să o facă. Lucru destul de lesne, de altfel, ținând cont de varietatea produselor care nu conțin ingrediente provenite de la animale și pe care le găsim din belșug pe rafturile supermarketurilor.

Cum țineau strămoșii noștri postul

Spre deosebire de vremurile actuale, în vremurile de demult înaintașii noștri consumau alimente uscate, fructe și legume în postul Paștelui și nici măcar ulei nu consumau. Cele 40 de zile erau prilej de purificare de păcate.

”În niciun caz nu era îngăduită consumarea alimentelor de proveniență animală: carne, lapte, brânză, ouă. Mai mult decât atât, viețuitorilor din mănăstiri li se recomanda să ajuneze, adică să nu consume niciun fel de mâncare până la ceasul al IX-lea din zi (aproximativ ora 15.00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care se putea consuma mâncare uscată.

Astăzi, deși varietatea alimentelor ne facilitează postul, oamenii poartă tot mai des amprenta timpurilor moderne și nu mai găsesc liniștea și emoţiile generate de apropierea marelui praznic al Paștilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi să ne luam timp pentru a privi înapoi, spre înaintașii noștri, care s-au născut și au (supra)viețuit în jurul Bisericii”, spune părintele profesor Nicolae Necula.

Volodimir Zelenski l-a chemat pe Trump să vină în Ucraina, pentru a vedea dezastrul provocat de agresiunea rusă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să viziteze Ucraina pentru a vedea dezastrul provocat de agresiunea rusă, într-un interviu difuzat duminică de postul de televiziune american CBS, scrie stirileprotv.ro.

Interviul, pentru emisiunea 60 Minutes, a fost înregistrat înainte de atacul rusesc care a ucis duminică cel puţin 34 de persoane în Sumi, în nord-estul Ucrainei, provocând condamnarea internaţională.

Adresându-se indirect preşedintelui american, Zelenski a spus: „Vrem să veniţi să vedeţi. Credeţi că înţelegeţi ce se întâmplă aici.

Foarte bine, vă respectăm decizia. Dar vă rog, înainte de a lua orice decizie, înainte de orice formă de negociere, veniţi şi vedeţi oamenii, civilii, combatanţii, spitalele, bisericile, copiii, distruşi sau morţi.

Veniţi şi vedeţi, iar apoi să mergem mai departe cu un plan pentru a pune capăt războiului”, a spus Zelenski.

„Veţi înţelege ce a făcut Putin”, a completat el.

Într-un moment în care Donald Trump pare să îşi piardă răbdarea cu Vladimir Putin, care nu a acceptat oferta sa de armistiţiu, Zelenski a declarat că „Putin nu poate fi de încredere”.

„I-am spus acest lucru preşedintelui Trump în numeroase ocazii (…): Putin nu a vrut niciodată să oprească războiul. El nu a vrut niciodată să fim independenţi. Putin vrea să ne distrugă complet”, a spus el.

Întrebat despre comentariile lui Donald Trump, în care a fost numit „dictator” şi a spus că Kievul a început războiul, Zelenski a deplâns faptul că „punctul de vedere rus este predominant în Statele Unite”.

„Acest lucru indică influenţa enormă a politicii de informare ruse în America, asupra politicii americane şi asupra personalului politic”, a afirmat el.

De Florii, rușii au ucis 32 de civili și au rănit alți peste 80 în orașul ucrainean

O rachetă lansată de forțele ruse duminică a cauzat ”numeroase decese” la Sumî, oraş din nord-estul Ucrainei, a anunţat primarul localităţii, citat de AFP şi Reuters.

Un număr de 32 de persoane au fost ucise şi peste 80 au fost rănite, în urma unui atac cu rachetă balistică rusească asupra centrului oraşului Sumî, în nordul Ucrainei, în dimineaţa zilei de duminică, a anunţat ministrul de Interne Ihor Klimenko.

Preşedintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, considerat unul dintre cele mai mortale asupra Ucrainei în acest an, şi a cerut un răspuns internaţional ferm împotriva Moscovei.

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștelui. Ce nu au voie creștinii în aceste zile

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Patimilor, numită în popor și Săptămâna Mare, care precede marea sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos. În această săptămână, gospodinele fac curățenie generală în case, vopsesc ouă, coc cozonaci și pregătesc bucate pentru masa de Paște, informează unica.md.

Din seara Duminicii Floriilor și până în Vinerea Patimilor, în biserici se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli care evidențiază momentele tragice ale jertfei lui Iisus.

Lunea Mare

În Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. O zicală din popor spune: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marțea Mare

În Marțea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.

Miercurea Mare

Aceasta este ultima zi în gospodinele mai au dreptul să facă treburile casnice. Se spune că, începând cu Miercurea Mare, bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute soțiile.

Joia Mare

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. În această zi femeile merg la biserică, unde dau de pomană colaci de post, vin, miere și fructe. În după-amiaza Joii Mari se coace pasca, cozonacul, biscuiții și pâinea.

Vinerea Mare

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru. Nu se face treabă sau mâncare în această zi. Seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului și trecerea pe sub Sfântul Aer.

Sâmbăta Mare

În Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paște, se vopsesc ouăle și se scot hainele noi pentru Înviere.

Spre seară, se pregătește un coș cu diverse bucate, iar în jurul orei 00:00 toți credincioșii merg la biserică pentru a participa la Slujba de Înviere, la sfârșitul căreia se vor sfinți bucatele din coș, pasca și ouăle roșii.