Deținuți ucraineni duși cu forța în Rusia, trimiși de gruparea Wagner să lupte pe front împotriva conaționalilor lor

27/01/2023

News

Grupul de mercenari Wagner, care are legături cu Kremlinul, recrutează puşcăriaşi ucraineni care au fost transferaţi în închisori din Rusia pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, a relatat miercuri, 25 ianuarie, publicaţia The Kyiv Independent, citată de EFE.

Informația a fost făcută publică de Statul Major al armatei ucrainene.

Grupul de mercenari Wagner este desfăşurat în ultimul timp în Donbas (estul Ucrainei), unde – potrivit Moscovei – ajută armata rusă să înregistreze progrese semnificative.

”Rusia recrutează puşcăriaşi ucraineni care au fost duşi cu forţa în închisorile din Rusia. Compania militară privată Wagner recrutează în mod intens astfel de persoane, în special în Krasnodar”, susţine Statul Major al armatei ucrainene.

Conform unor surse, mercenarii Wagner încearcă să-i recruteze pe deţinuţii care execută pedepse pentru delicte grave.

Postul de televiziune american CNN a relatat marţi despre tacticile folosite pe front de acest grup de mercenari, care numără mii de condamnaţi ruşi în rândurile lor.

Este vorba de acei condamnaţi care formează adeseori primul val într-un atac şi care suferă cele mai multe pierderi, până la 80%, potrivit serviciilor de informaţii ucrainene.

Organizaţia pentru drepturile deţinuţilor ruşi ”Rusi sidiaşciaia” (”Rusia întemniţată”, RS) a declarat, la rândul său, că aproximativ 40.000 de puşcăriaşi recrutaţi de grupul de mercenari Wagner au fost ucişi, au dezertat sau fost răniţi sau capturaţi ca prizonieri în Ucraina.

Pe de altă parte, guvernatorul instalat de Rusia în regiunea ucraineană Doneţk, Denis Puşilin, a declarat miercuri că unităţi ale companiei militare Wagner au făcut progrese la Bahmut, oraş unde se dau în prezent lupte în cartiere care erau înainte controlate de trupele ucrainene, potrivit Reuters şi AFP.

”Ostilităţi destul de dure continuă la Bahmut… Lupte se duc deja undeva la periferie şi în zone din cartiere care erau deţinute de inamic până recent”, a declarat Puşilin, citat de agenţii de presă oficiale ruse.

Potrivit lui, trupele ruse şi în special mercenarii grupului paramilitar Wagner ”avansează”.

Bahmut, cu 70.000 de locuitori înainte de conflict, este încă din vară ţinta unor asalturi repetate din partea trupelor ruse, fără ca acestea să fi reuşit până în prezent să spargă apărarea ucraineană.

Oraşul, în mare măsură distrus şi a cărui importanţă strategică este contestată de experţi, a devenit în ultimele luni scena unor pierderi mari de ambele părţi.

Potrivit lui Puşilin, progresul revendicat de Rusia mai devreme în ianuarie la Soledar, situat mai la nord, a ”jucat un rol-cheie” în progresul actual de la Bahmut.

Cucerirea Soledar ”a permis blocarea căilor de aprovizionare ale inamicului şi, în parte, preluarea sub control operaţional a zonelor” de unde ucrainenii loveau poziţiile ruseşti, a spus responsabilul separatist.

Şeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat marţi seara prin intermediul serviciului său de presă că ”scopul este de a prelua sub control Bahmut şi de a distruge armata ucraineană în împrejurimile oraşului şi de a împiedica orice acţiune ofensivă în toate direcţiile”.

”Toate unităţile pregătite de luptă ale forţelor armate ucrainene sunt trimise la Bahmut, iar grupul Wagner le distruge, deschizând oportunităţi operaţionale pe alte direcţii” ale frontului, a afirmat el.

Statul-Major ucrainean a confirmat în raportul său zilnic de miercuri asalturile ruseşti la Bahmut şi în împrejurimile sale.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul în SUA, ”forţele ruse au realizat câştiguri teritoriale nesemnificative la Bahmut”. ISW informează despre o ofensivă rusă în curs de desfăşurare în Vugledar, mai la sud.

sursa

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.