Dezastru ecologic de proporții. Sute de țestoase, delfini și balene au murit din cauza naufragiului din Sri Lanka

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

• Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
• Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
• Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
• Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
• Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
• Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
• Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a mulţumit joi europenilor pentru ajutorul lor militar, însă a avertizat că reticenţele în ceea ce priveşte furnizarea de rachete cu rază de acţiune lungă şi de avioane de luptă riscă să prelungească războiul, informează AFP, scrie agerpres.ro.

Pe drumul său de întoarcere din regiunea Herson, în apropiere de frontul de sud, preşedintele Zelenski i-a contactat, prin videoconferinţă din tren, pe liderii europeni reuniţi la Bruxelles.

Conexiunea a fost întreruptă o dată, însă preşedintele ucrainean a putut să-şi transmită mesajul, a anunţat un responsabil european, a cărui identitate nu este precizată de AFP.

Zelenski a atenţionat împotriva refuzului de a furniza forţelor sale militare rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne.

Preşedintele ucrainean a cerut, de asemenea, adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, paşi înainte în ceea ce priveşte aderarea ţării sale la UE şi progrese în privinţa planului său de pace.

Întârzierile asupra acestor diferite chestiuni ar putea „prelungi războiul”, a avertizat Zelenski, citat de responsabilul european.

Occidentul consideră că Ucraina are dreptul să se apere împotriva agresiunii ruse şi contribuie la această apărare furnizându-i armament.

Însă mulţi sunt reticenţi în a livra arme ce ar provoca o escaladare a conflictului, pentru că i-ar permite Ucrainei să lovească Rusia.

Unele ţări europene au anunţat cu toate acestea că sunt gata să-i furnizeze Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică. Patru avioane MiG-29 au fost livrate joi Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării slovac, în timp ce Polonia a promis la rândul său că va furniza patru asemenea aparate.

Însă Kievul cere avioane de luptă multirol moderne, în special aparate F-16 americane.

Europenii au aprobat luni alocarea a 2 miliarde de euro pentru finanţarea achiziţionării comune de muniţii de artilerie de care Ucraina are nevoie cu disperare pentru a putea contracara ofensiva trupelor ruse.