Disidenta rusă Evgenia Kara-Murza: Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis ,,Nu”

Aproape 20.000 de ruși au fost arestați pentru mesaje împotriva războiului de la începutul invaziei rusești, în urmă cu doi ani, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, conform unor mărturii și a unei analize The Independent.

Evgenia Kara-Murza s-a trezit și a pus imediat mâna pe telefon. Femeile ucrainene, a văzut ea, începuseră să împărtășească, online, capturi de ecran cu ultimele lor mesaje către soții, iubiții și frații lor aflați pe front… Acestea începeau cu un mesaj banal, ceva de genul „Ce mai faci, dragă?”. Dar cu fiecare mesaj fără răspuns, ele deveneau tot mai speriate. „Dragă, răspunde-mi. Scrie orice. Vreau doar să știu că ești bine”, scria una dintre ele.

Astfel, aceste femei își dădeau seama ce se întâmplase. Știau că nu vor primi niciun răspuns. Știau că partenerii lor, frațîi lor, fuseseră uciși de soldații ruși.

Citind aceste mesaje, Evgenia a simțit că o să cedeze. Simțea că este pe punctul de a avea un alt atac de panică. I-au amintit de ultimul mesaj pe care i l-a trimis soțului ei, cu aproape doi ani mai devreme…

Era 11 aprilie 2022. Vladimir Kara-Murza tocmai fusese arestat de autoritățile ruse în apropierea casei familiei din Moscova pentru „răspândirea de informațîi false” despre războiul din Ucraina.

Telefonul opozantului fusese confiscat. Ulterior, acesta avea să fie condamnat la 25 de ani de închisoare, adăugându-i-se și acuzațiile de trădare.

1000 de activiști încarcerați

Sentința a fost condamnată de lideri din întreagă lume că fiind motivată politic, Kara-Murza fiind victima unui regim de represiune. A fost cea mai lungă pedeapsa aplicată unui critic al lui Vladimir Puțîn, de la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

Evgenia Kara-Murza, care trăiește acum în exil în SUA, nu l-a mai văzut de atunci.

„Te iubesc”, scria în textul acelui mesaj, cu un emoji cu o inima atașat la sfârșitul mesajului. Nu a mai primit răspuns.

La doi ani de la invazia lui Putin în Ucraina, comunitatea disidenților ruși duce propriul război. Mii de oameni au fost forțați să părăsească țară; mulți dintre cei care au rămas au fost arestați; se știe că aproape o mie au fost încarcerați pentru simplul fapt că s-au opus lui Putin și războiului sau.

Opoziția disidențelor

Vinerea trecută, s-a anunțat că Alexei Navalnii, cel mai proeminent critic al lui Putin, a murit în colonia penitenciară „Lupul polar” de la Cercul Polar Arctic, unde își ispășea o pedeapsa de 19 ani, pentru acuzații denunțate de Occident că fiind inventate pentru a-l reduce la tăcere.

Soția să, Iulia Navalnaia, l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit. Țări precum Marea Britanie și SUA au emis sancțiuni pentru uciderea dlui Navalnii, spunând că Putin este responsabil.

Evenimentul a aruncat comunitatea disidenților ruși în stare de șoc. Dar reprimarea brutală a disidenței, caracterizată de moartea lui Navalnii, a dus la apariția unui nou val de opoziție, dintre care multe sunt femei, care găsesc noi modalități de a lupta împotriva Kremlinului.

Evgenia Kara-Murza nu a plănuit niciodată să fie activistă. Ea a studiat la Moscova la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 pentru a fi traducătoare, chiar în momentul în care Vladimir Putin urcă discret, dar rapid la putere.

Dar încarcerarea soțului ei nu i-a lăsat altă opțiune. Durerea din ultimii doi ani, a spus ea, a împins-o să lupte.

„Trebuie să fac tot ce pot”

„Uneori aș aprecia foarte mult să am viață oamenilor pe care îi cunosc aici, în Statele Unite, a părinților prietenilor copiilor noștri, care au preocupări și anxietăți normale, care se confruntă cu probleme importante, dar normale”, a recunoscut ea.

„Ei nu se confruntă cu tentative de asasinat și războaie de agresiune. Ei nu au de-a face cu incarcerari de 10, 15, 25 de ani pentru că persoană iubita a declarat că trebuie să se ia atitudine (împotriva Puterii).”

„Dar înțeleg că acest lucru depășește cu mult temerile și viețile noastre. Nu este vorba doar de familia noastră. Sunt zeci de mii de ruși care simt la fel. Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis Nu.”

„Fiecare dintre aceste familii trece prin aceeași durere și mizerie pe care o simt și eu. Așa că, de dragul lor, de dragul lui Vladimir, de dragul copiilor mei și de dragul viitorului Rusiei, trebuie să fac tot ce pot.”

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine”

Mesajul ei a fost reluat de Iulia Navalnaia în zilele de după moartea soțului ei, într-o înregistrare video pe care a postat-o pe contul sau nou creat pe X/Twitter.

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine, jumătate din inima mea și jumătate din sufletul meu”, a spus ea. „Dar încă mai am cealaltă jumătate. Și asta îmi spune că nu am dreptul să renunț”.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”

Pe lângă faptul că militează pentru eliberarea soțului ei, doamna Kara-Murza călătorește acum în întreagă lume pentru a susține lupta ucrainenilor împotriva Rusiei lui Puțîn.

Înfrângerea Rusiei în Ucraina, spune ea, este singură modalitate de a-l slabi pe Putin.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”, a spus ea. „Nu numai pentru că este corect din punct de vedere moral că ei să își poată apară viitorul, ci și pentru că ar trimite un mesaj clar Kremlinului că Vladimir Puțîn nu va mai scapă cu astfel de crime”.

Evghenia Chirikova, „activistă de mediu”

Pentru Evghenia Chirikova, în vârstă de 47 de ani, o prietenă a familiei Navalnii, războiul din Ucraina și represiunea disidenților din interiorul Rusiei a schimbat radical modul în care își desfășoară propriul activism.

Ea a devenit cunoscută în Rusia că activistă de mediu, conducând în 2010 o campanie de succes împotriva construirii unui drum care să lege Moscova de Sankt Petersburg prin pădurea Khimki, această înainte de a fugi din țară, în 2014, după ce a fost amenințată de autoritățile ruse.

Dar de când a izbucnit războiul din Ucraina, o zi pe care o descrie cu o furie considerabilă, ea și-a mobilizat rapid contactele pentru alte mijloace.Ea s-a alăturat, de asemenea, Comitetului anti-război.

„Aveam relații foarte bune cu climatologii și ecologiștii din Ucraina”, a spus ea. ”Dar, după acest război, datorită acestei relații, am găsit oportunități de a sprijini ONG-urile din Ucraina în alte domenii”.

Organizația ei, „Activatica”, a ajutat acum la finanțarea unor programe medicale în interiorul Ucrainei, inclusiv la cumpărarea de vehicule pentru paramedicii din prima linie, la finanțarea unor inițiative pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități din întreagă Ucraina au acces la medicamente și la sprijinirea celor răniți de bombardamentele rusești.

De asemenea, a oferit un spațiu pentru jurnaliștii independenți care să contracareze propagandă rusă și să se adreseze unui public din interiorul Rusiei.

Și se implică în partea militară, oferind mii de consultații comunităților lipsite de drepturi din Rusia rurală cu privire la modul în care pot evita înrolarea în armata rusă.

Când a fost anunțată moartea lui Navalnii, ea a declarat că cel mai eficient mod de a reacționa este „să organizăm un sprijin real pentru armata ucraineană și pentru rușii care, în acest moment, participa la acest război de partea Ucrainei”.

„Această este armata noastră”, a spus ea. De atunci, ea a fost adăugată de Kremlin pe lista așa-numiților extremiști și teroriști pentru activitățile împotriva războiului. Atât timp cât Puțîn este la putere, ea nu va fi niciodată autorizată să se întoarcă în Rusia.

Natalia Arno: „nu ne judecați fiindcă suntem ruși”

Unii disidenți spun că s-au trezit priviți cu suspiciune, după ce au fugit în țările occidentale. Natalia Arno, fondatoarea „Free Russia”, un grup pro-democrație care oferă sprijin comunității disidente din întreagă lume, a descris această problema drept  „un foc prietenesc”.

Ea a fugit din Rusia lui Puțîn în 2012, după ce a primit un preaviz de 48 de ore din partea serviciilor de securitate ale Kremlinului să părăsească țară sau altfel riscă 20 de ani de închisoare.

Ea a lucrat că activistă pentru drepturile omului din 2004. A fugit în Lituania, apoi în Polonia, înainte de a se mută în SUA și de a fonda Rusia Liberă, la doar câteva luni după ce Puțîn a ordonat anexarea ilegală a Crimeei și invazia estului Ucrainei în 2014.

Ea cunoaște bine impactul pe care Vladimir Puțîn îl are asupra reputației rușilor din întreagă lume. „Oamenii au fost foarte surprinși să nu fie acceptați de unele țări europene”, a spus ea. ”Asta i-a făcut să simtă că Puțîn a câștigat, pentru că spunea că de fapt toată lumea nu-i place pe ruși… Noi spuneam însă: „Va rog să nu ne judecați în funcție de asta. Judecați-ne pe baza valorilor acțiunilor noastre. Suntem aliații voștri.”

„A fost că un… „foc” prietenesc. A trebuit să facem multă advocacy în diferite ambasade, parlamente și Congres.”

Nicăieri nu a fost mai dificil, a spus ea, decât în capitală ucraineană Kiev, unde birourile Rusiei Libere sunt deschise în ciuda stării „toxice” a multor lucruri legate de Rusia în Ucraina în urmă invaziei lui Putin.

Dna Arno a spus că au vrut să rămână acolo pentru că știau că pot ajută în moduri în care alții nu puteau.

„Noi suntem cei care suntem capabili să localizam și să apărăm ostaticii ucraineni, PoW, și civili deținuți în închisorile rusești”, a spus ea, că un exemplu. „Nimeni altcineva nu poate face asta”.

Dimensiunea distrugerilor cauzate de invazia la scară largă a lui Puțîn în Ucraina este astronomică. Milioane de ucraineni au fost uciși, răniți sau strămutați. Alte milioane de oameni trăiesc sub ocupație rusă.

„A fost atât de multă durere în ultimii doi ani”, a mai spus Evgenia Kara-Murza, „cauzată de deciziile unui singur om”.

sursa

VIDEO! O rusoaică de lângă Belgorod a surprins forțele armate ruse în timp ce îi jefuiau casa. „Să vă fie rușine!”

Au apărut noi imagini cu trupele ruse jefuind în localitățile evacuate din regiunile Kursk și Belgorod. Soldații jefuiesc nu numai magazine și farmacii, dar și casele locuitorilor din zonă, scrie adevarul.ro.

O locuitoare a regiunii Belgorod, din Federația Rusă, a ajuns acasă și a găsit jefuitori chiar la locul faptei. Soldații au pătruns în casa ei, au luat tot ce era de valoare de acolo, inclusiv alimente, și chiar un cvadriciclu. Femeia din Rusia a fost furioasă și a filmat totul.

„Vom chema acum poliția militară, ei vor veni aici. Să mergem înapoi! Aduceți cvadriciclul înapoi! Ce naiba faceți? V-am ajutat  încă din primele zile! Voi ce faceți? Să vă fie rușine! A dispărut cvadriciclul! Totul a dispărut! Nu aveți tocană? Mori de foame sau ce? Fără rușine! Au intrat în colibă și au luat totul din colibă”, a strigat femeia.

Rusoaica i-a filmat pe jefuitorii care i-au prădat casa. Soldații fugeau de ea, ascunzându-și fețele.

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025. Anul viitor, cele două sărbători vor fi în aceeași zi

În anul care urmează, Paștele Ortodox și Paștele Catolic pică în aceeași zi. Creștinii vor celebra sărbătoarea Învierii Domnului pe data de 20 aprilie 2025. Sărbătoarea de Paște se prăznuiește, în calendar, la o dată diferită în fiecare an. Calculul exact al zilei în care pică Paștele se face în funcție de cele două fenomene naturale, respectiv echinocțiul de primăvară și Luna plină, scrie digi24.ro.

Sărbătoarea de Paște, Învierea Domnului, este celebrată în fiecare an după prima lună plină care apare după echinocțiul de primăvară (care se produce la 20 sau 23 martie). Întotdeauna sărbătoarea de Paște pică într-o zi de duminică. Pentru a se stabili data exactă a sărbătorii, se iau în calcul ciclurile solare și lunare, cu o bază de 19 ani. Această formulă de calcul este cunoscută sub denumirea de ciclu pascal. Formula de calcul folosită atât de est, cât și de vest, provine de la Primul Conciliu de la Niceea, din anul 325 d.Hr, în care s-a cerut ca sărbătoarea Pascală să fie sărbătorită după solstițiu de primăvară. În baza acestei formule de calcul, sărbătoarea de Învierea Domnului poate avea loc în perioadele 22 martie – 25 aprilie, cu unele excepții.

Potrivit ultimilor ani, s-a observat că sărbătoarea de Paște la ortodocși și catolici s-a celebrat cu o diferență de timp de 1-5 săptămâni. Ziua de sărbătoare nu este aceeași pentru catolici și ortodocși, deoarece biserica ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară, după calendarul iulian, pe stil vechi, iar biserica catolică folosește calendarul gregorian pentru calcul. Sărbătoarea de Paște în 2025 În anul care urmează, Paștele ortodox și Paștele catolic pică în aceeași zi, respectiv pe data de 20 aprilie 2025. Și sărbătoarea de Florii va fi în aceeași zi pentru catolici și ortodocși, mai exact pe 13 aprilie 2025. Celebrarea comună a Paștelui, cel catolic și ortodox, nu a mai fost în aceeași zi din anul 2017, când a fost sărbătorită Învierea Domnului pe 16 aprilie.

Paștele Ortodox în următorii ani se va sărbători astfel: Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie; Paștele Ortodox 2027 – 2 mai; Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie; Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie; Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie.

Paștele Catolic în următorii ani se va sărbători astfel: Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie; Paștele Catolic 2027 – 28 martie; Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie; Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie; Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie.

Așa ceva a văzut puțină lume! În grădina unui gospodar din satul Ratuș crește un bostan gigant de peste 700 de kilograme

Așa ceva a văzut puțină lume! În grădina unui gospodar în satul Ratuș, raionul Criuleni, crește un bostan de peste 700 de kilograme. Vasile Spânu se ocupă de creșterea dovlecilor mai bine de 15 ani, dar recolta din acest an bate toate recordurile. Gigantul va fi expus la Festivalul gastronomic „Bostaniada”, care va avea loc la sfârșitul lunii. Până atunci, bostanul este păzit de toate relele, care pot să i se întâmple, scrie jurnaltv.md.

Vasile Spânu spune că există o metodă de monitorizare și calculare a greutății unui bostan enorm.

VASILE SPÎNU, agricultor: „Este o formulă. Se măsoară diametrul la bază în capăt și înălțimea lui. Acum el are peste 750 de kilograme, cred că va ajunge și la 800 pana la festival. Eu cred că anul acesta va fi cel mai mare bostan pe care l-am crescut până acum și dacă vă uitați are și o culoare foarte frumoasă.”

Pentru ca recolta să fie una mare și frumoasă, este nevoie de multă muncă, mărturisește gospodarul din Ratuș.

VASILE SPÎNU, agricultor: „Eu am semănat în ghiveci mare, la începutul lunii aprilie și deja la începutul lunii mai răsadul era deja bun de plantat. L-am plantat aici în ogradă. Apoi, etapa cea mai importantă, este formarea plantei. Perioada de creștere este luna august. El crește cu peste 200 de kilograme în 24 de ore.”

Vasile Spînu este fratele ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și este agricultor cu numeroase trofee la Bostaniada!

Agricultorul a reușit și anul trecut să cultive un dovleac de 700 de kg și altul de 600 de kg.

În procesul de cultivare, deloc ușor, după cum spune agricultorul, este implicată toată familia. Potrivit lui Vasile Spînu, cel mai important este să fie udat la timp și să i se administreze îngrășăminte doar naturale.

Vasile Spînu este de profesie inginer mecanic. Dar de mulți ani face agricultură. Crește legume de vânzare, chiar pentru semințe, care apoi ajung în mai multe țări. A devenit celebru în tot satul datorită pasiunii pentru dovleci.

Expoziție personală de pictură a Valentinei Brâncoveanu, cu genericul „Culorile vieții”, vernisată la Sala cu Orgă
Articolul anterior
Femeia care și-a rupt pașaportul și a ales închisoarea din Belarus în locul exilului este dată dispărută. Cine este Maria Kolesnikova
Articolul următor