Disidenta rusă Evgenia Kara-Murza: Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis ,,Nu”

Aproape 20.000 de ruși au fost arestați pentru mesaje împotriva războiului de la începutul invaziei rusești, în urmă cu doi ani, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, conform unor mărturii și a unei analize The Independent.

Evgenia Kara-Murza s-a trezit și a pus imediat mâna pe telefon. Femeile ucrainene, a văzut ea, începuseră să împărtășească, online, capturi de ecran cu ultimele lor mesaje către soții, iubiții și frații lor aflați pe front… Acestea începeau cu un mesaj banal, ceva de genul „Ce mai faci, dragă?”. Dar cu fiecare mesaj fără răspuns, ele deveneau tot mai speriate. „Dragă, răspunde-mi. Scrie orice. Vreau doar să știu că ești bine”, scria una dintre ele.

Astfel, aceste femei își dădeau seama ce se întâmplase. Știau că nu vor primi niciun răspuns. Știau că partenerii lor, frațîi lor, fuseseră uciși de soldații ruși.

Citind aceste mesaje, Evgenia a simțit că o să cedeze. Simțea că este pe punctul de a avea un alt atac de panică. I-au amintit de ultimul mesaj pe care i l-a trimis soțului ei, cu aproape doi ani mai devreme…

Era 11 aprilie 2022. Vladimir Kara-Murza tocmai fusese arestat de autoritățile ruse în apropierea casei familiei din Moscova pentru „răspândirea de informațîi false” despre războiul din Ucraina.

Telefonul opozantului fusese confiscat. Ulterior, acesta avea să fie condamnat la 25 de ani de închisoare, adăugându-i-se și acuzațiile de trădare.

1000 de activiști încarcerați

Sentința a fost condamnată de lideri din întreagă lume că fiind motivată politic, Kara-Murza fiind victima unui regim de represiune. A fost cea mai lungă pedeapsa aplicată unui critic al lui Vladimir Puțîn, de la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

Evgenia Kara-Murza, care trăiește acum în exil în SUA, nu l-a mai văzut de atunci.

„Te iubesc”, scria în textul acelui mesaj, cu un emoji cu o inima atașat la sfârșitul mesajului. Nu a mai primit răspuns.

La doi ani de la invazia lui Putin în Ucraina, comunitatea disidenților ruși duce propriul război. Mii de oameni au fost forțați să părăsească țară; mulți dintre cei care au rămas au fost arestați; se știe că aproape o mie au fost încarcerați pentru simplul fapt că s-au opus lui Putin și războiului sau.

Opoziția disidențelor

Vinerea trecută, s-a anunțat că Alexei Navalnii, cel mai proeminent critic al lui Putin, a murit în colonia penitenciară „Lupul polar” de la Cercul Polar Arctic, unde își ispășea o pedeapsa de 19 ani, pentru acuzații denunțate de Occident că fiind inventate pentru a-l reduce la tăcere.

Soția să, Iulia Navalnaia, l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit. Țări precum Marea Britanie și SUA au emis sancțiuni pentru uciderea dlui Navalnii, spunând că Putin este responsabil.

Evenimentul a aruncat comunitatea disidenților ruși în stare de șoc. Dar reprimarea brutală a disidenței, caracterizată de moartea lui Navalnii, a dus la apariția unui nou val de opoziție, dintre care multe sunt femei, care găsesc noi modalități de a lupta împotriva Kremlinului.

Evgenia Kara-Murza nu a plănuit niciodată să fie activistă. Ea a studiat la Moscova la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 pentru a fi traducătoare, chiar în momentul în care Vladimir Putin urcă discret, dar rapid la putere.

Dar încarcerarea soțului ei nu i-a lăsat altă opțiune. Durerea din ultimii doi ani, a spus ea, a împins-o să lupte.

„Trebuie să fac tot ce pot”

„Uneori aș aprecia foarte mult să am viață oamenilor pe care îi cunosc aici, în Statele Unite, a părinților prietenilor copiilor noștri, care au preocupări și anxietăți normale, care se confruntă cu probleme importante, dar normale”, a recunoscut ea.

„Ei nu se confruntă cu tentative de asasinat și războaie de agresiune. Ei nu au de-a face cu incarcerari de 10, 15, 25 de ani pentru că persoană iubita a declarat că trebuie să se ia atitudine (împotriva Puterii).”

„Dar înțeleg că acest lucru depășește cu mult temerile și viețile noastre. Nu este vorba doar de familia noastră. Sunt zeci de mii de ruși care simt la fel. Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis Nu.”

„Fiecare dintre aceste familii trece prin aceeași durere și mizerie pe care o simt și eu. Așa că, de dragul lor, de dragul lui Vladimir, de dragul copiilor mei și de dragul viitorului Rusiei, trebuie să fac tot ce pot.”

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine”

Mesajul ei a fost reluat de Iulia Navalnaia în zilele de după moartea soțului ei, într-o înregistrare video pe care a postat-o pe contul sau nou creat pe X/Twitter.

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine, jumătate din inima mea și jumătate din sufletul meu”, a spus ea. „Dar încă mai am cealaltă jumătate. Și asta îmi spune că nu am dreptul să renunț”.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”

Pe lângă faptul că militează pentru eliberarea soțului ei, doamna Kara-Murza călătorește acum în întreagă lume pentru a susține lupta ucrainenilor împotriva Rusiei lui Puțîn.

Înfrângerea Rusiei în Ucraina, spune ea, este singură modalitate de a-l slabi pe Putin.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”, a spus ea. „Nu numai pentru că este corect din punct de vedere moral că ei să își poată apară viitorul, ci și pentru că ar trimite un mesaj clar Kremlinului că Vladimir Puțîn nu va mai scapă cu astfel de crime”.

Evghenia Chirikova, „activistă de mediu”

Pentru Evghenia Chirikova, în vârstă de 47 de ani, o prietenă a familiei Navalnii, războiul din Ucraina și represiunea disidenților din interiorul Rusiei a schimbat radical modul în care își desfășoară propriul activism.

Ea a devenit cunoscută în Rusia că activistă de mediu, conducând în 2010 o campanie de succes împotriva construirii unui drum care să lege Moscova de Sankt Petersburg prin pădurea Khimki, această înainte de a fugi din țară, în 2014, după ce a fost amenințată de autoritățile ruse.

Dar de când a izbucnit războiul din Ucraina, o zi pe care o descrie cu o furie considerabilă, ea și-a mobilizat rapid contactele pentru alte mijloace.Ea s-a alăturat, de asemenea, Comitetului anti-război.

„Aveam relații foarte bune cu climatologii și ecologiștii din Ucraina”, a spus ea. ”Dar, după acest război, datorită acestei relații, am găsit oportunități de a sprijini ONG-urile din Ucraina în alte domenii”.

Organizația ei, „Activatica”, a ajutat acum la finanțarea unor programe medicale în interiorul Ucrainei, inclusiv la cumpărarea de vehicule pentru paramedicii din prima linie, la finanțarea unor inițiative pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități din întreagă Ucraina au acces la medicamente și la sprijinirea celor răniți de bombardamentele rusești.

De asemenea, a oferit un spațiu pentru jurnaliștii independenți care să contracareze propagandă rusă și să se adreseze unui public din interiorul Rusiei.

Și se implică în partea militară, oferind mii de consultații comunităților lipsite de drepturi din Rusia rurală cu privire la modul în care pot evita înrolarea în armata rusă.

Când a fost anunțată moartea lui Navalnii, ea a declarat că cel mai eficient mod de a reacționa este „să organizăm un sprijin real pentru armata ucraineană și pentru rușii care, în acest moment, participa la acest război de partea Ucrainei”.

„Această este armata noastră”, a spus ea. De atunci, ea a fost adăugată de Kremlin pe lista așa-numiților extremiști și teroriști pentru activitățile împotriva războiului. Atât timp cât Puțîn este la putere, ea nu va fi niciodată autorizată să se întoarcă în Rusia.

Natalia Arno: „nu ne judecați fiindcă suntem ruși”

Unii disidenți spun că s-au trezit priviți cu suspiciune, după ce au fugit în țările occidentale. Natalia Arno, fondatoarea „Free Russia”, un grup pro-democrație care oferă sprijin comunității disidente din întreagă lume, a descris această problema drept  „un foc prietenesc”.

Ea a fugit din Rusia lui Puțîn în 2012, după ce a primit un preaviz de 48 de ore din partea serviciilor de securitate ale Kremlinului să părăsească țară sau altfel riscă 20 de ani de închisoare.

Ea a lucrat că activistă pentru drepturile omului din 2004. A fugit în Lituania, apoi în Polonia, înainte de a se mută în SUA și de a fonda Rusia Liberă, la doar câteva luni după ce Puțîn a ordonat anexarea ilegală a Crimeei și invazia estului Ucrainei în 2014.

Ea cunoaște bine impactul pe care Vladimir Puțîn îl are asupra reputației rușilor din întreagă lume. „Oamenii au fost foarte surprinși să nu fie acceptați de unele țări europene”, a spus ea. ”Asta i-a făcut să simtă că Puțîn a câștigat, pentru că spunea că de fapt toată lumea nu-i place pe ruși… Noi spuneam însă: „Va rog să nu ne judecați în funcție de asta. Judecați-ne pe baza valorilor acțiunilor noastre. Suntem aliații voștri.”

„A fost că un… „foc” prietenesc. A trebuit să facem multă advocacy în diferite ambasade, parlamente și Congres.”

Nicăieri nu a fost mai dificil, a spus ea, decât în capitală ucraineană Kiev, unde birourile Rusiei Libere sunt deschise în ciuda stării „toxice” a multor lucruri legate de Rusia în Ucraina în urmă invaziei lui Putin.

Dna Arno a spus că au vrut să rămână acolo pentru că știau că pot ajută în moduri în care alții nu puteau.

„Noi suntem cei care suntem capabili să localizam și să apărăm ostaticii ucraineni, PoW, și civili deținuți în închisorile rusești”, a spus ea, că un exemplu. „Nimeni altcineva nu poate face asta”.

Dimensiunea distrugerilor cauzate de invazia la scară largă a lui Puțîn în Ucraina este astronomică. Milioane de ucraineni au fost uciși, răniți sau strămutați. Alte milioane de oameni trăiesc sub ocupație rusă.

„A fost atât de multă durere în ultimii doi ani”, a mai spus Evgenia Kara-Murza, „cauzată de deciziile unui singur om”.

sursa

„Grija vindecă ceea ce frica distruge!” Alătură-te campaniei de informare și sensibilizare împotriva violenței obstetrice și ginecologice (VOG)

Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu AGORA a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.


 

„Grija vindecă ceea ce frica distruge! Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică”, este îndemnul CPD. 

Simbolul acestei campanii este trandafirul roz născut din dorința de a pune capăt abuzurilor #metoo din sălile de travaliu și de naștere. Trandafirul roz reprezintă vulnerabilitatea și povestea fiecărei femei care a avut de îndurat o experiență dureroasă fie în timpul nașterii sau la consultațiile din cabinetul ginecologic.

Simbolul trandafirului roz a pornit din campania „Revoluția Rozelor: 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, fondată în 2011 de Jesusa Ricoy, activistă în domeniul nașterii și a drepturilor femeilor. De atunci, mișcarea a căpătat o amploare tot mai mare, iar, în prezent, peste 30 de țări organizează acțiuni anuale în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie. 

Această mișcare pacifistă se opune violenței și lipsirii de respect din partea personalului medical în perioada sarcinii, nașterii și postpartum dar și în cabinetul ginecologic de zi cu zi. În fiecare an, femeile care au trecut prin astfel de experiențe duc un trandafir roz la instituția unde au suferit abuzul, ca un act de protest și de vindecare. Este un moment de reflecție, de recunoaștere a suferinței întru obţinerea unei îngrijiri obstetrice decente şi sigure.

Ce este violența obstetrică și ginecologică (VOG)?

Violența obstetrică și ginecologică nu se referă doar la acte fizice sau la utilizarea forței. Ea include și abuzuri mai subtile, cum ar fi lipsa consimțământului informat al femeii în timpul procedurilor medicale, tratamente umilitoare, tonuri dure sau ignorarea deciziilor pacientei. 

Aceasta poate apărea în timpul vizitelor ginecologice, unde femeile nu sunt întotdeauna informate despre opțiunile disponibile, cât și în timpul sarcinii sau al nașterii, când intervențiile medicale sunt efectuate fără explicații clare sau fără a ține cont de dorințele femeilor. Având la bază practica internațională, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a dezvoltat o definiție extinsă a acestui termen, aplicată în studiul „Fără voce. Fără lege.Fără dreptate.”, potrivit căreia „violența obstetrică și ginecologică se referă la abuzul verbal, fizic și/sau sexual manifestat de către personalul medical și auxiliar prin constrângere, umilire și/sau agresiune în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/ sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice”. 

De ce este important să vorbim despre acest subiect?

În Republica Moldova, violența obstetrică este încă un subiect insuficient discutat. Studiile CPD arată că:

  • Doar 60% dintre femei sunt informate despre acest termen.
  • 66% dintre ele consideră că aceste practici sunt frecvente.

Este clar că tăcerea nu este o soluție. Prin această campanie, femeilor li se oferă voce, se atrage atenția asupra drepturilor lor, ca, într-un final, să se schimbe sistemul medical.

Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge!” aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un viitor mai bun. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet, nu doar cu știință. 

Ce ne dorim să obținem prin această campanie? 

Această campanie este despre NOI TOȚI: femeile care devin mame, comunitatea medicală și cei care pot contribui la construirea unui sistem bazat pe valori umane autentice. Vrem ca fiecare femeie să se simtă în siguranță, să fie respectată și auzită în timpul oricărui act medical. Vorbim despre conștientizare, despre curajul de a spune „nu e normal” atunci când granițele respectului sunt încălcate. 

Ne dorim să le oferim femeilor cunoașterea drepturilor lor, să le ajutăm să fie pregătite și să știe că merităm mai mult – o îngrijire bazată pe empatie și profesionalism.

Mai mult decât atât, tindem spre un dialog sincer și respectuos între paciente și personalul medical, unde comunicarea devine un pilon al încrederii, iar tratamentul uman rămâne esențial.

Aceasta este misiunea noastră: să punem capăt tăcerii, să construim încrederea și să transformăm experiențele medicale în momente demne de respect și umanitate. Deși acest tip de violență constituie o încălcare gravă a drepturilor omului, punând în pericol integritatea fizică și dreptul la viață și sănătate al femeilor, Republica Moldova nu a abordat suficient această problemă. Astfel, în cadrul celor 16 zile de campanie, vor fi prezentate datele obținute, pentru prima dată în țară, cu privire la amploarea acestui fenomen.

Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și Agora.

Despre CPD

Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.

Poliţiştii români de frontieră au reținut un moldovean, căutat de autorităţile din Italia

Poliţiştii români de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au depistat şi reţinut un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, căutat de autorităţile din Italia, care era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat, scrie punctul.md.

În ziua de 02 decembrie a.c, în jurul orei 03.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, polițiștii români de frontieră au constatat că pe numele bărbatului era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Italia, din data de 25.11.2024, acesta fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat.Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Percheziții la o companie de construcții. Acțiunile vizează darea în exploatare a unui imobil

Ofițerii și procurorii anticorupție efectuează astăzi acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe faptul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false pentru darea în exploatare a unui imobil din municipiul Chișinău, transmite MOLDPRES.

Informația a fost confirmată pentru agenție de purtătorul de cuvânt al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi.Alte detalii vor fi oferite ulterior. 

Expoziție personală de pictură a Valentinei Brâncoveanu, cu genericul „Culorile vieții”, vernisată la Sala cu Orgă
Articolul anterior
Femeia care și-a rupt pașaportul și a ales închisoarea din Belarus în locul exilului este dată dispărută. Cine este Maria Kolesnikova
Articolul următor