Doliu în țara vecină! Fostul președinte al Ucrainei a murit

Fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kravchuk, a murit la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut în urmă cu câteva minute de către presa din Ucraina, scrie kanald.ro.

Astăzi, în jurul orelor 17:00 a încetat din viață Leonid Kravchuk, primul președinte al Ucrainei. Acesta avea 89 de ani și a murit în urma unei lungii bătălii cu boala, potrivit jurnaliștilor ucraineni.

Anunțul morții a fost făcut de către un membru al familiei, citat de Agenția de Presă Ucraineană.

Leonid Kravchuk a fost primul președinte al Ucrainei începând cu anul 1991, după ce țara si-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică.Acesta a îndeplinit funcția de președinte în perioada 5 septembrie 1991- 19 iulie 1994 (data la care și-a depus demisia). 

Între 1988–1990, înainte de a fi președinte, Leonid Kravchuk a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. 

În 1990-1991 a fost președintele Radei Supreme a Ucrainei și a jucat un rol important în obtinerea independenței Ucrainei.

Împreună cu Boris Elțîn, președintele Rusiei și Stanislav Șușkevici, primul lider al Belarusului independent, care a murit săptămâna trecută, Kravchuk a luat parte la semnarea Acordurilor Belovezhskaya, care au pus capăt existenței URSS.

În iulie 2020, Leonid Kravchuk a condus delegația ucraineană la Grupul de contact trilateral pe Donbass.

El l-a înlocuit pe cel de-al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, în această funcție.

Kravciuk a demisionat din funcţia de președinte, dar a candidat pentru un al doilea mandat în 1994. A fost învins de fostul său prim-ministru Leonid Kucima, care a fost președinte timp de două mandate. După președinția lui Kravciuk, el a fost activ în politica ucraineană, fiind deputat al Poporului Ucrainei în Rada Supremă și lider al grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Ucraina (din 2002 până în 2006).

Ce părere avea primul președinte al Ucrainei despre anexarea Crimeei la Federația Rusă 

Primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, a recunoscut Crimeea ca parte a Rusiei. „De fapt, Crimeea este deja a Rusiei” – a declarat Kravciuk, într-un interviu acordat UNN, răspunzând la întrebarea cât ar mai trebui aşteptată revenirea peninsulei şi a întregii regiuni Donbas sub controlul Kievului.

Încep pregătirile pentru încoronarea regelui Charles

Coroana Sf. Edward, piesa centrală a bijuteriilor monarhiei britanice, a părăsit Turnul Londrei, unde este de obicei expusă publicului, pentru a fi modificată pentru încoronarea regelui Charles al III-lea, a anunţat sâmbătă Palatul Buckingham, scrie AFP, citat de Agerpres. Palatul Regal o descrie ca „cea mai importantă şi cea mai sacră dintre toate coroanele”, fiind şi deosebit de grea de purtat: cântăreşte mai mult de două kilograme.

Deosebit de grea de purtat – mai mult de două kilograme -, deşi a fost transformată în 1911, această coroană este „cea mai importantă şi cea mai sacră dintre toate coroanele”, conform descrierii ei făcute pe site-ul palatului regal.

Folosită doar pentru încoronări – purtată ultima dată în 1953 de regina Elisabeta a II-a -, ea a fost făcută pentru cea a lui Charles al II-lea în 1661, pentru a înlocui coroana medievală care a fost topită de parlamentari în 1649 după execuţia lui Charles I.

Această coroană din aur masiv este încrustată cu pietre semipreţioase, în special rubine, ametiste şi safire, şi ornată cu o tocă de catifea violetă, tivită cu blană de hermină. Este expusă împreună cu bijuteriile coroanei, care văd peste un milion de vizitatori în fiecare an.

Coroana a părăsit Turnul Londrei pentru ca „lucrările de modificare” să poată începe, potrivit Palatului Buckingham, presa evocând o redimensionare.

Fără a fi o replică exactă a coroanei medievale dispărute – despre care se ştie că ar fi aparţinut regelui Edward Confesorul (secolul al XI-lea) – are cele patru cruci, cele patru flori de crin şi două arcade.

În timpul ceremoniei, Charles al III-lea va purta şi Coroana imperială de stat

În timpul ceremoniei, Charles al III-lea va purta, de asemenea, Coroana imperială de stat pe care monarhii o poartă în mod tradiţional când ies pe uşile Westminster Abbey.

Creată pentru încoronarea regelui George al VI-lea – tatăl Elisabetei a II-a – în 1937, această coroană de ceremonial este folosită şi la deschiderea anului parlamentar.

Cântărind cu puţin peste un kilogram pentru o înălţime de 31,5 centimetri, această coroană impunătoare este încrustată cu 2.868 de diamante, 17 safire, 11 smaralde, 269 de perle şi patru rubine.

Devenit rege odată cu moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a la vârsta de 96 de ani, pe 8 septembrie, Charles, care a împlinit 74 de ani pe 14 noiembrie, va fi încoronat într-o ceremonie „îndreptată spre viitor”, fiind înrădăcinată, în acelaşi timp, ” în lunga tradiţie şi fastul monarhiei”, conform Palatului Buckingham.

Potrivit presei britanice, încoronarea, marcată de o sărbătoare legală pe 8 mai, va fi mai scurtă şi mai puţin costisitoare decât cea a mamei sale. Acesta din urmă a durat mai bine de trei ore, în prezenţa a 8.251 de invitaţi.

sursa: www.observatornews.ro

Leo Messi, după meciul cu numărul 1.000 din carieră: „Nici nu ştiam. Am trăit emoţii incredibile”

Argentinianul Lionel Messi a declarat că a trăit emoţii incredibile la meciul cu Australia şi este bucuros că a putut sărbători alături de fani partida 1.000 din carieră, la Cupa Mondială din Qatar. „Am aflat că este al 1.000-lea joc al meu, nu ştiam. Profit de aceste momente, trăiesc din plin tot ceea ce trecem şi mă bucur foarte mult că am făcut acest mic pas mai aproape de scopul nostru”, a declarat Messi la finalul meciului. 

„Am aflat că este al 1.000-lea joc al meu, nu ştiam. Profit de aceste momente, trăiesc din plin tot ceea ce trecem şi mă bucur foarte mult că am făcut acest mic pas mai aproape de scopul nostru. A fost un meci foarte greu şi ştiam asta.

Jucasem cu doar trei zile mai devreme şi nu prea aveam timp să ne odihnim. Am fost puţin îngrijoraţi de asta, dar am rezistat, chiar dacă am suferit la final. Acum, ne aşteaptă un nou meci complicat. Vor încerca să nu ne lase mingea. Dar este Cupa Mondială, meciurile vor deveni din ce în ce mai grele”, a spus Messi, la finalul partidei cu Australia.

Messi le mulţumeşte fanilor Argentinei

El a vorbit şi despre fanii Argentinei din Qatar: „Sunt emoţii incredibile să poţi împărtăşi această fericire cu ei. Sunt acolo pentru fiecare meci, ne încurajează tot timpul şi ştim că şi cei din Argentina sunt alături de noi, chiar dacă nu au putut veni cu toţii.

Atmosfera a fost superbă, simţim dragostea pentru echipă. Aveam doar trei zile de odihnă, dar eram foarte entuziasmaţi să cântăm în faţa unui astfel de public, pentru că ne dau energie. Este incredibil”.

Echipa naţională a Argentinei a învins, sâmbătă, naţionala Australiei, scor 2-1, în optimile Cupei Mondiale de fotbal. În sferturi, Argentina va întâlni Ţările de Jos.

Poliţia moravurilor din Iran a fost desfiinţată, la trei luni după moartea Mahsei Amini

Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a anunţat că Poliţia moravurilor a fost desfiinţată de autorităţile competente, a informat duminică agenţia de presă Isna, transmite news.ro.„Poliţia moravurilor nu are nimic de-a face cu justiţia”, a spus Montazeri sâmbătă seara.

„Poliţia moravurilor nu are nimic de-a face cu justiţia şi a fost desfiinţată de cei care au creat-o”, a spus Mohammad Jafar Montazeri, sâmbătă seara, în oraşul sfânt Qom.

Numeroase demonstraţii au avut loc în ultimele săptămâni în ţară, după moartea lui Mahsa Amini, o tânără kurdă iraniană care a dispărut la trei zile după arestarea ei pentru încălcarea codului vestimentar al Republicii Islamice care obligă în special femeile să poarte vălul.

Bilanţ negru în urma protestelor: peste 300 de morţi

Numărul total al deceselor din timpul protestelor din ultima vreme a ajuns, săptămâna trecută, la 348, potrivit Harana, o agenţie pentru drepturile omului, dar cifrele sunt imposibil de verificat. Cel puţin cinci protestatari au fost până acum condamnaţi oficial la moarte, potrivit centrului media al sistemului judiciar, unul dintre ei pentru că ar fi dat foc unei clădiri guvernamentale.

Agenţiile de ştiri guvernamentale susţin că totul se transformă într-o insurecţie armată care ar fi fost pusă la cale de Occident şi Israel. Ministrul iranian de interne, Ahmad Vahiidi, a afirmat că mai mulţi presupuşi agenţi de informaţii francezi au fost arestaţi în timpul protestelor.

„Moarte dictatorului!”, „Vom lupta! Vom muri! Ne vom lua înapoi Iranul!”, au putut fi auziţi zeci de protestatari scandând în jurul unui foc de tabără pe o stradă din Teheran. 

Proteste istorice după moartea Mahsei Amini

Mahsa Amini a murit, după ce a fost reținută de Poliţia moravurilor. Ofițerii ar fi bătut-o cu un baston și ar fi lovit-o cu capul de unul dintre vehiculele lor. Poliția a declarat că nu există nicio dovadă de maltratare.

Moartea în custodie a lui Mahsa Amini după arestarea ei în Iran de către poliţia movurilor ar fi legată de o boală a creierului şi nu a fost cauzată de bătăi, potrivit unui raport medical publicat de autorităţile din Republica Islamică.

„Șobolanii părăsesc barca”. Val neobişnuit de demisii printre guvernatorii regionali din Rusia
Articolul anterior
Zdubii și frații Advahov au reușit să aducă Moldova în marea finală Eurovision 2022
Articolul următor