Duminica Floriilor//Cel mai important obicei pe care credincioșii trebuie să îl respecte în ziua Intrării Domnului în Ierusalim

Sărbătoarea de Florii este celebrată în fiecare an cu o săptămână înainte de Învierea Domnului. Praznicul marchează Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și este considerat momentul de început al Săptămânii Patimilor, scrie digi24.ro

Din Duminica Floriilor încep să se organizeze Deniile, slujbele care amintesc momente din viața lui Hristos, iar credincioșii respectă mai multe obiceiuri și tradiții până în ziua Paștelui.

Sărbătoarea de Florii mai este denumită și Duminica Patimilor, a Floriilor sau Duminica Patimilor Domnului. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox și zi cu delegare la pește.

Obiceiuri și tradiții de Florii

Crenguțele de salcie sfințite în ziua de Florii Multe dintre obiceiurile sărbătorii de Florii sunt asociate cu ramurile de salcie, care înlocuiesc crenguțele de finic și măslin cu care Iisus Hristos a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim.

Credincioșii duc la biserică crenguțe de salcie pentru a fi sfințite de preot la sfânta Liturghie și, ulterior, le duc și le păstrează în locuințe pentru sporul casei. Ramurile de salcie se pun la icoane, la intrarea în casă sau la adăposturile animalelor pentru ca acestea să fie ferite de boli.

Zi cu dezlegare la pește

Duminica Floriilor este una dintre puținele zile din postul Mare în care este dezlegare la pește.

Potrivit obiceiurilor, peștele nu trebuie să lipsească de pe masa de sărbătoare.

De Florii se sărbătoresc toți cei care poartă nume de floare

Ziua de Florii este dedicată și persoanelor care își serbează onomastica, deoarece poartă nume de floare.

Potrivit tradiției, sărbătoriților li se oferă flori ori alte cadouri simbolice.

Credincioșii se spovedesc și se împărtățesc înainte de Săptămâna Mare

Mulți credincioși aleg să se spovedească înainte de Paște, imediat după slujba de Florii. Potrivit tradițiilor strămoșești, persoanele care aleg să se împărtășească în această zi au șanse mari să li se îndeplinească dorințele în scurt timp.

„Încă din ziua de Florii, cu toții simțim că cele șașe săpătămâni de post se termină și urmează o săptămână specială, o perioadă de postire mai aspră. Imediat după duminca Floriilor începe săptămâna Sfintelor Pătimiri, iar de acum mulți oameni aleg să țină post negru, dar și să participe la slujbe de spovedire.”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.

Încep Deniile din Săptămâna Mare

„Deniile încep să se săvârșească în toate bisericile din țară începând cu duminica Floriile. De acum și până în Vinerea Mare, oamenii sunt invitați să participe la slujbele speciale denumite Denii. Acestea sunt citiri sfinte care au rolul de a aminti momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim și până la Învierea Sa.”, a mai declarat părintele Cazacu.

Ce este interzis să faci în ziua de Florii

De Florii, femeile nu au voie să coase ori să spele haine. În această zi nu sunt recomandate muncile grele în gospodărie.

Ziua în care se prăznuiește Intrarea Domnului în Ierusalim mai este denumită, în popor, și „Nunta Urzicilor”. Potrivit scrierilor vechi, din această zi înfloresc urzicile și nu mai sunt bune pentru consum.

De Florii nu se plantează copaci. Conform superstițiilor, pomii plantați în ziua de Florii nu vor înflori niciodată.

În Duminica Floriilor nu se consumă carne. Praznicul Întâmpinării Mântuitorului în Ierusalim este în postul Paștelui, iar credincioșii nu au voie să consume carne ori alimente de dulce.

„Duminica Floriilor este o zi în care ar trebui să ne debarasăm de grijle lumești și de tensiunile vremii și să punem mai mult preț pe liniște și pace. Este bine să facem fapte bune pentru noi, dar și pentru alții. Să facem milostenie și să ne împăcăm cu cei cu care, poate, am mai avut conflicte. În aceste zile, să ridicăm ochii spre Cer cu multă nădejde de mântuire.”, a mai precizat Părintele Gabriel Cazacu.

Averea bașcanului, sub lupa ANI. Inspectorii urmează să verifice inclusiv dacă rudele care i-ar fi făcut donații dispuneau de mijloace financiare legale pentru astfel de „cadouri”

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) s-a autosesizat și a inițiat un control privind averea și interesele personale ale bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul. Controlul a fost declanșat luni, 14 aprilie, iar inspectorii urmează să verifice inclusiv dacă rudele care i-ar fi făcut donații dispuneau de mijloace financiare legale pentru astfel de „cadouri”.

Potrivit sesizării ANI, în perioada 2022–2024, economiile familiei Guțul au suferit „fluctuații și modificări de sold”, iar unele venituri declarate – provenite de la terți – sunt considerate „suspecte”, transmite Știri.md.

ANI notează că zeci de mii de euro au fost declarate de Guțul drept „venituri obținute din evenimente de familie”. Totodată, inspectorii atrag atenția asupra faptului că bașcanul a obținut drept de abitație într-un apartament de 95,8 m3, aparținând surorii sale, deși deține din 2019 o locuință proprie de 47,1 m2.

„Se conturează o aparență de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, motiv pentru care este necesară verificarea modificărilor patrimoniale și a justificării capacității financiare a familiei Guțul”, se arată în documentul ANI.

De menționat că o analiză a jurnaliștilor de la Nokta.md arată că valoarea estimată a accesoriilor purtate de Evghenia Guțul în ultimele luni ajunge la peste 362.000 de lei, sumă echivalentă cu salariul ei anual sau mai mult de jumătate din venitul familiei în 2024.

La 9 aprilie, Evghenia Guțul a fost transferată în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care au admis parțial demersul procurorilor.

Pe data de 2 aprilie, judecătorii Curții de Apel Chișinău au respins recursul apărării Evgheniei Guțul de a anula arestul de 20 de zile.

Bașcanul a fost reținut de mascații CNA în seara de 25 martie, pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Evghenia Guțul urma să zboare din Chișinău la Istanbul, înainte de a fi reținută. Anunțul a fost făcut ministra Afacerilor Interne. „Autoritățile examinează inclusiv scenariul că aceasta nu intenționa să se întoarcă pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat Daniela Misail-Nichitin.

La rândul său, Procuratura Generală a anunțat că Evghenia Guțul figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn.

Mai multe persoane s-au adunat în fața Ambasadei Republicii Moldova din Moscova pentru a protesta împotriva reținerii başcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție.

Guțul i-a scris președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, din arest. Politiciana l-a rugat pe liderul de la Kremlin „să facă presiuni asupra Republicii Moldova” pentru a obține eliberarea sa.

De asemenea, Guțul, aflată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, i-a transmis o scrisoare președintelui SUA, Donald Trump, în care îi cerea „să folosească toate mijloacele diplomatice pentru a proteja drepturile poporului găgăuz”.

Raportul Institutului Kiel: cine a ajutat mai mult Ucraina: Europa sau Statele Unite

Asistența totală alocată de Europa Ucrainei începând din 2022 se ridică la 138 de miliarde de euro (157 de miliarde de dolari), cu 23 de miliarde de euro (26 de miliarde de dolari) mai mult decât SUA, conform unui raport din 15 aprilie al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Ukraine Aid Tracker.

Astfel, procentual, Europa are o asistență totală cu 20% peste cea a Statelor Unite.

Totuși, SUA continuă să dețină un avantaj în ceea ce privește ajutorul militar – totalul său de 65 de miliarde de euro (74 de miliarde de dolari) devansează Europa cu 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) – dar diferența se reduce, deoarece Washingtonul nu a mai alocat un nou pachet de ajutor de la 9 ianuarie, încă în timpul administrației Biden, notează Kyiv Independent.

Președintele american Donald Trump nu a acordat încă un nou ajutor Ucrainei, în timp ce încearcă să negocieze o încetare a focului și să restabilească relațiile cu Moscova.

Președintele american și-a justificat parțial reticența față de acordarea de noi ajutoare susținând că Europa a donat mult mai puțină asistență Ucrainei, estimând în același timp ajutorul SUA la 350 de miliarde de dolari, afirmații infirmate de raportul Institutului Kiel.

În martie, noua administrație chiar a suspendat pentru scurt timp toată asistența militară și de informații aprobată anterior de Biden pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea acceptării unui acord privind resursele minerale.

Prin urmare, asistența SUA pentru Ucraina a stagnat de la preluarea mandatului de către Trump, în timp ce Europa și-a menținut constant sprijinul. Ucraina s-a confruntat anterior cu un decalaj atât de lung în ceea ce privește noile alocări de ajutor din partea SUA la începutul anului 2024, când o aripă a Partidului Republican aliniată lui Trump a blocat asistența în Congres.

Ajutorul european: țările nordice și baltice au dat mai mult

Cercetătorii au evidențiat mai multe pachete recente de ajutor european, inclusiv cea mai mare tranșă de asistență acordată până în prezent de Suedia, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, și noul sprijin acordat de Germania, Regatul Unit, Norvegia și Danemarca.

La 11 aprilie, în cadrul celui de-al 27-lea summit Ramstein, ministrul britanic al apărării, John Healey, a anunțat că aliații – fără a include SUA – s-au angajat să acorde Kievului peste 21 de miliarde de euro (23,8 miliarde de dolari) sub formă de asistență nouă în domeniul securității.

Ucraina a intensificat apelurile pentru un nou ajutor, în special în domeniul apărării aeriene, în timp ce Rusia își continuă atacurile neîncetate împotriva orașelor ucrainene și respinge armistițiul temporar susținut de Kiev și Washington în martie.

„Recenta pauză în ajutorul SUA crește presiunea asupra guvernelor europene pentru a face mai mult, atât în ceea ce privește asistența financiară, cât și militară”, a declarat Taro Nishikawa, șeful proiectului Ukraine Support Tracker la Institutul Kiel.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, disparitatea dintre diferitele țări europene. Unele dintre cele mai mari economii occidentale, cum ar fi Franța, Italia sau Spania, au alocat ponderi mult mai mici din PIB-ul lor decât țările nordice și țările baltice, se arată în raport.

Trump refuză să vândă Patriot Ucrainei. „Nu pornești război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare și apoi speri să primești rachete”

Președintele american Donald Trump a respins pe 14 aprilie cererea președintelui Volodimir Zelenski de a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană Patriot, acuzându-l că el „caută mereu să cumpere rachete”, în timp ce învinuiește în mod fals Kievul pentru instigarea războiului cu Rusia, scrie Digi24

„Nu pornești un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți dau niște rachete”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri la Casa Albă.

Comentariile au urmat interviului lui Zelenski cu CBS News, în care acesta s-a oferit să cumpere 10 sisteme Patriot fabricate în SUA – în valoare de 1,5 miliarde de dolari fiecare – pentru a proteja orașele ucrainene de atacurile neîncetate ale rachetelor și dronelor rusești, scrie Kyiv Independent.

„Vom găsi banii și vom plăti pentru tot”, a declarat Zelenski, subliniind că Ucraina este pregătită să cumpere, nu să solicite gratuit, pachetul de 15 miliarde de dolari.

”Vom găsi acești bani și vom plăti totul”

Kievul a îndemnat în mod constant aliații occidentali să extindă asistența pentru apărarea aeriană, avertizând că sistemele existente sunt insuficiente pe fondul intensificării campaniei aeriene a Rusiei, care a ucis cel mai recent 35 de civili în Sumy pe 13 aprilie.

Trump nu a alocat niciun nou pachet de ajutor pentru Ucraina și chiar a suspendat pentru scurt timp asistența militară aprobată de administrația Biden luna trecută pentru a face presiuni asupra Kievului să accepte un acord privind mineralele.

Președintele american și-a exprimat, de asemenea, de mai multe ori îndoiala cu privire la conducerea lui Zelenski și a susținut în mod fals că războiul a fost cauzat de președintele ucrainean.

„Milioane de oameni au murit din cauza a trei persoane”, a spus Trump, numindu-i pe președintele rus Vladimir Putin, fostul președinte american Joe Biden și Zelenski.

Afirmația lui Trump contrazice direct faptele. Rusia și-a lansat invazia neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, în timp ce Zelenski a făcut apel în mod repetat la de-escaladare înainte de invazie.

Ce tradiții sunt mâine, de Florii
Articolul anterior
Boxerul ucrainean Volodimir Mandziuk a murit pe front
Articolul următor
Close menu