După zece ani de muncă peste hotare, un moldovean a revenit acasă și a deschis o stână modernă

A muncit zece ani peste hotare, dar a revenit în Republica Moldova, unde a pus bazele unei stâne moderne. Antreprenorul Iurie Malaneţchi, din satul Ratuş, raionul Criuleni, a investit în afacerea sa cu peste 200 de mioare peste 120 de mii de euro. O parte din aceşti bani sunt subvenţii de la stat, cealaltă este chiar contribuţia sa.

sursa foto: www.agrobiznes.md

Totul a început în 2020, când Iurie Malaneţchi a decis să deschidă o afacere din care să aibă de câştigat atât consumatorii, cât şi el. Mecanic auto de profesie, iar mai nou fermier, bărbatul spune că acum această ocupaţie i-a devenit una de suflet, relatează www.tvrmoldova.md.

IURIE MALANEŢCHI, antreprenor: „Am ales în primul rând animalele care sunt mai rezistente la boli şi care se comercializează la noi pe piaţă. Carne autohtonă”.

În prezent, ferma lui Iurie Malaneţchi numără peste 200 de ovine.

ANGELINA UNGUREANU, reporter TVR Moldova: „Fermierul creştedoar oi din rasa Romanov. Ovinele au fost aduse din Ucraina acum trei ani și au costat circa 40 de mii de euro. Antreprenorul spune că a ales această rasă pentru că este mai ușor de întreținut și mai rezistentă la condițiile meteorologice din Republica Moldova”.

Antreprenorul susţine că a selectat cu grijă rasa pe care o creşte.

IURIE MALANEŢCHI, antreprenor: „Am optat pentru această rasă din mai multe motive, fiindcă în primul rând nu miroase. Nu este grasă. Uşor se asimilează. Nu este mare. Carcasul nu-i mare. Le-am ales pentru carne pentru că nu este mult de muncă şi nu trebuie de muls”.

Fermierul ne-a vorbit şi despre probleme pe care le are de înfruntat – lipsa de angajaţi, dar şi preţul mic pentru carnea angro. Pentru a scăpa de intermediari, a decis să-şi comercializeze chiar el produsele direct către consumatori. Mai nou, a amenjat şi un abator mic pentru a tăia mieii în fermă.

IURIE MALANEŢCHI, antreprenor: „E o încăpere micuţă. Totul este din inox cu ridicător ca să nu depună forţă. Iată este apă, canalizare. Pentru iarnă cald să fie ca să nu îngheţi”.

În ultimul an, cheltuielile pentru întreţinerea ovinelor sunt tot mai mari.

IURIE MALANEŢCHI, antreprenor: „Le cresc cu grăunţe şi orz. Asta e mai ecologic. E cu mult mai costisitor, fiindcă în granule ele ar mânca o cantitate mai mică.  dar aşa trebuie să le dai o cantitate mai mare. Cam la 800 de lei se primeşte de cap, dar nouă ne dă subvenţie 500 de lei”.

Miza fermierului este o susţinere mai mare din partea autorităţilor.

IURIE MALANEŢCHI, antreprenor: Ce diferenţă este dintre noi şi România, de la noi preţul e atât de mic şi la ei e atât de mare la procurarea mieilor de primăvară? Nu pot organiza altceva, atunci lasă să facă diferite contracte. Orice scop la cel care începe un business este de a calcula cheltuielile, veniturile şi posibilitatea, capacitatea de a mări businiss-ul”.

Un kilogram de carne de miel din ferma lui Iurie Malaneţchi ajunge la 150 de lei.

Țara din Europa în care tinerii primesc bani de chirie dacă se angajează. Ce alte alte facilități au aceștia, dar și companiile care îi ia la lucru

Tinerii sub 30 de ani din Ungaria sunt  motivați să intre în câmpul muncii. Aceștia primesc bani de la stat pentru a-și acoperi costurile ce țin de chirie și naveta spre locul locul de muncă. Totodată, companiile care le oferă un job sunt recompensate, scrie evz.ro.

Tinerii din Ungaria, motivați să intre în câmpul muncii

Tinerii cu vârste de până în 30 de ani din Ungaria au toate motivele să rămână în câmpul muncii. Aceștia primesc anumite sume de bani de la stat pentru chirie și navetă.

În plus, cei care optează pentru o reconversie profesională sunt sprijiniți financiar pentru a parcurge procedura. Avantajate în acest context sunt și companiile care îi angajează pe tineri.

Sprijin pentru companiile care îi angajează pe tineri

Companiile din Ungaria care îi angajează pe tineri vor încasa o subvenție care reprezintă 50% din salariul brut oferit acestora.

„Timp de patru sau şase luni guvernul preia de la angajatori 50% din salariul brut, iar dacă locul de muncă este la peste 60 de kilometri de domiciliu, tânărul înregistrat ca solicitant de loc de muncă poate primi, timp de maxim un an, până la 186 000 de forinţi (2.347 lei) subvenţie pentru chirie. ”, a explicat Sandor Czomba, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Condiții pentru acordarea sprijinul financiar pentru tinerii din Ungaria

Cetățenii unguri pot solicita aceste sprijin dacă se încadrează în limita de vârstă. De asemenea, pentru a încasa sumele care acoperă naveta, locul de muncă trebuie să fie situat în raza a 60 de kilometri de domiciliu.

„Sprijinul pentru costurile de navetă poate fi solicitat dacă locul de muncă este în raza a 60 de kilometri de domiciliu, iar suma lunară poate fi de 10.000-12.000 de forinţi (126-151 lei) pentru fiecare 10 kilometri. ”, a mai spus secretarul de stat.

Cei care vor să își schimbe meseria pot aplica pentru un sprijin financiar substanțial.

„Al patrulea pilon al programului oferă oportunităţi de schimbare a meseriei sau recalificare.  În această perioadă, sprijinul financiar acordat participanţilor la formarea profesională poate ajunge până la 150% din salariul minim pe economie. ”, a mai spus oficialul.

Ungaria a creat aceste facilități pentru a acoperi lipsurile actuale de pe piața muncii. Programul Garanţia pentru Tineret Plus sprijină tinerii sub 30 de ani, care nu mai studiază şi încă nu lucrează, să obţină experienţă de muncă, mai spune reprezentantul Ministerului ungar de Economie.

Schimbare radicală de vreme în țară după zile excesiv de calde

După vreme excesiv de caldă, începând de miercuri, 17 aprilie, vremea în țară se schimbă brusc. Peste țară vine un front atmosferic rece, care aduce precipitații în mai toate regiunile.

Astfel, de azi, minima va coborî până la 9 grade.

La Nord vor fi 10 grade Celsius, în Centru termometrele vor arăta 16 grade, iar în sudul țării vor fi 18.

Joi, ploile se vor intensifica, iar maximele vor ajunge la valori de 8 – 12 grade Celsius.

Platon avea birou la sediul unei bănci. Mărturii explozive în dosarul „Frauda bancară”

Omul de afaceri Veaceslav Platon, avea, în perioada 2009-2011, un birou în sediul băncii Moldindconbank, implicată în scandalul furtului miliardului din Republica Moldova, scrie evz.ro.

Controla Veaceslav Platon Moldindconbank?

Platon putea fi văzut destul de des în sediul Moldindconbank, deși nu avea nicio funcție în cadrul băncii comerciale, a declarat Alexandru Sveriniuc, vicedirector al băncii și vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al acesteia în perioada devalizării sistemului bancar moldovenesc.

Sveriniuc, care a fost audiat ca martor în dosarul privitor la furtul miliardului a mai declarat că sora lui Veaceslav Platon a participat la ședința Moldindconbank în care a fost aprobată acordarea unui credit interbancar în sumă de 10 milioane de dolari Băncii de Economii (BEM). Banii au fost recuperați ulterior din garanțiile de stat care au acoperit furtul miliardului.

Alexandru Sveriniuc a fost cel de al doilea martor acuzat în dosarul „Frauda bancară”, de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În acest dosar sunt inculpați Dorin Drăguțanu, fost guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, foști viceguvernatori ai BNM, Ion Ropot, fostul administrator special al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, fostul președinte interimar al acesteia, Dumitru Țugulschi, fostul președinte al Unibank, Natalia Rahuba, fosta președintă interimară a Băncii Sociale și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat.

Legăturile lui Platon cu banca, complicate

„Platon (Veaceslav, n.r.) avea oficiu în bancă. Nu-mi amintesc precis, dar cred că asta era în 2010-2011 sau 2009-2010. Cred că în acea perioadă. El nu avea nicio funcție în bancă, dar în acea perioadă era mai des în bancă. Din informațiile pe care le cunosc, era un grup de acționari împreună cu el”, a declarat Alexandru Sveriniuc.

Veaceslav Platon a fost, din 1994 până în 2004, vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al Moldindconbank. Dar în perioada 2009-2011 Platon nu mai deţinea nicio funcţie la Moldindconbank. El a fost și acţionar la această bancă până în anul 2013, când mai deţinea 0,31%.

Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon, a fost manager în cadrul Moldindconbank. Ea a fost condamnată, în martie 2021, la 10 ani de închisoare în Rusia, fiind găsită vinovată de complicitate în spălarea a 126 de miliarde de ruble rusești (un miliard de dolari) în cadrul schemei „Laundromat”.

La ședința de judecată de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, martorul Alexandru Sveriniuc a povestit cum a luat Banca de Economii (BEM) de la Moldindconbank un împrumut interbancar în sumă de 10 milioane de dolari, bani pe care ulterior statul i-a restituit prin acordarea garanțiilor de stat. Sveriniuc a spus că nu își amintește la ce dată a depus BEM cerere de acordare a creditului, dar a spus că acesta a fost un credit de scurtă durată.

Traseul banilor furați

Avocatul Ion Vîzdoagă a precizat că nici în decizia de acordare a creditului interbancar nu este indicată data la care a fost depusă solicitarea din partea BEM. Iar potrivit rechizitoriului, publicat de ZdG, Viorel Bîrcă, președintele interimar al BEM, care ar fi acționat la indicația lui Ilan Șor, a luat două împrumuturi interbancare în sumă de 8 și 10 milioane de euro de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank.

Aproape 14 milioane de dolari SUA din acești bani ar fi fost utilizați pentru achiziția de către compania „Insidown LTD” a acțiunilor de la Victoriabank, după mai multe tranzacții fără acoperire financiară între firmele controlate de Șor.

Alexandru Sveriniuc a mai spus că, la cererea de solicitare a creditului, BEM a depus gaj un pachet de acțiuni, al cărui proprietar a fost schimbat în timpul gajării. „A avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare a acestor acțiuni. A apărut compania „Insidown”. Acele 5-6 companii care au depus gaj au vândut unei companii acțiunile respective, dar cu menținerea gajului în valoare băncii”, a spus Sveriniuc.

Rolul surorii lui Veaceslav Platon

El a mai spus că sora lui Veaceslav Platon a participat la ședința în care a fost aprobată acordarea creditului. Martorul a adăugat că împrumutul interbancar a fost acordat în baza unui acord semnat de Viorel Bîrcă, din partea BEM, și Victor Domenti, din partea Moldindconbank.

Martorul a mai spus că cele 10 milioane de dolari au fost restituite de BEM către Moldindconbank la 28 noiembrie 2014, ora 17:49, după ce Moldindconbank a depus o cerere de restituire a creditului înainte de termen, deși conform normelor stipulate, creditul urma să fie restituit în termen de 90 de zile. „Oficial, orele de lucru sunt până la 17:30, dar nu e niciun secret că se muncește după program. Niciodată la 17:30 lucrul nu se termină. Chiar și vineri”, a spus el.

Alexandru Sveriniuc a declarat și că Moldindconbank „probabil a solicitat restituirea creditului, pentru că deja era clar că a fost introdusă administrație oficială la BEM și era clar că trebuie de introdus anumite măsuri”. „Era o situație de forță majoră”, a adăugat el.

Martorul a mai spus că în acea perioadă nu știa din ce surse a rambursat împrumutul Banca de Economii. „Atunci nu știam. Acum știu – din garanția de stat”, a spus Alexandru Sveriniuc.

Un hoţ a furat crosele de golf şi i-a lăsat proprietarei un bilet de scuze: ”Ale tale erau mult mai bune decât ale mele”
Articolul anterior
Tragedie în Grecia: 36 de morți și 66 de răniți. Printre victime nu se regăsesc cetățeni moldoveni
Articolul următor