Estonia, țară cunoscută ca fiind cea mai digitalizată din lume. Un moldovean stabilit de 14 ani aici face o analiză detaliată a sistemului de învățământ de aici, prin prisma experienței pe care acesta o are cu sistemul, datorită faptului că are un băiețel de 6 ani, înscris la școală în Estonia.
Din acest punct de vedere, Estonia este cea mai avansată societate din lume.
30% din cetățenii săi votează la alegeri prin internet.
De asemenea, nașterile, decesele și căsătoriile pot fi înregistrate de acasă și aproape toate spațiile publice au fost acoperite de Wi-Fi gratuit în ultimul deceniu.Publicitate
Practic, toate problemele pe care le întâmpină un cetățean, au o rezolvare în plan digital. Oamenii nu trebuie să se deplaseze fizic la sediile instituțiilor fizice pentru a obține anumite documente oficiale. Cetățenii câștigă astfel timp, iar statul face economii în ceea ce privește cheltuielile cu resursele umane.
Oficialii de aici susțin că viitorul aparține digitalizării. Aceștia exclud categoric revenirea la folosirea hârtiei. „Orice s-ar întâmpla, nu ne putem întoarce pe hârtie”, a declarat Taavi Kotka, ofițerul șef al informațiilor din cadrul guvernului eston.
Învățământul în cea mai digitalizată țară din lume
Victor Guzun, un moldovean stabilit de 14 ani în Estonia, are înscris aici la gradiniță un băiețel de șase ani.
Bărbatul este profesor invitat la Universitatea din Tallinn, unde predă E-governance (guvernare electronică) și în paralel are și o mică afacere cu vinuri moldovenești.
El vorbește despre învățământul de aici în termeni foarte laudativi, iar cifrele oficiale îi susțin spusele. După cum știm, Estonia are cele mai bune rezultate la testările PISA din Europa.
„Băiețelul meu este în ultimul an la grădiniță. Aici, copiii merg de la 18 luni până la 7 ani. Eu nu țin minte să fi învățat ceva sistemic când eram la grădiniță. Țin minte că noi mergeam acolo fiindcă părinții erau ocupați și noi trebuia să stăm undeva. Nu-mi amintesc nici să fi plecat vreodată din grădiniță. Aici lucrurile sunt total diferite.
Noi ne putem trezi că copiii noștri sunt, de fapt, la 20 de kilometri, undeva la un muzeu, poate merg în pădure cu un cercetător care îi învață cum să deosebească urmele de animale sau sunt pe malul mării și studiază cum s-au format marea și nisipul. Pentru că ideea care stă la bază este că ei trebuie să înțeleagă unde trăiesc”, povestește bărbatul.
„Când copilul meu avea 3 ani, noi am fost chemați la «ziua taților» ca să învățăm împreună cu copiii cum să creăm filme de desene animate. Toate grădinițele din Estonia, inclusiv grupa copilului meu, au niște sisteme de roboți care îi învață cum funcționează roboții”, a adăugat el.
Părinții au sarcini în bunul mers al școlii, putându-se implica activ în luarea deciziilor de către instituțiile de învățământ.
Acesta mai povestește că în jur de 80-90% dintre copii frecventează și cursuri opționale. Al nostru merge la engleză. Toți părinții suntem membri ai consiliului grădiniței și la fel este și la școală.
Părinții au posibilitatea de a influența deciziile școlii, cum ar fi curriculumul sau alte detalii tehnice pe care le observăm: dacă e prea puțin spațiu, dacă ei călătoresc prea puțin sau mâncarea nu e potrivită, putem să spunem și să și schimbăm lucrurile.
„Există grădinița electronică de 15 ani, nu doar din pandemie”
Potrivit acestuia, școala online nu este o noutate apărută pe fondul pandemiei de coronavirus. În Estonia, copiii pot lua parte la cursurile online ale grădinițelor, de 15 ani, nu din timpul pandemiei.
„Primul lucru pe care îl fac profesorii dimineața este să înregistreze copilul în sistemul electronic. Eu pot să văd online ce se întâmplă astăzi, știu când se culcă și se trezește, știu ce mănâncă, știu dacă meniul are sau nu fructe, lapte, carne.
Totul e acolo. Ideea de a face școală online a pornit acum mulți ani tot de la piața muncii. În ministere, în instituții de stat care nu au regim strict, cum e școala care începe la 8, nu există un grafic de lucru propriu-zis.
La un moment dat, ministrul de externe estonian mi-a spus: «Eu nu pot să le zic angajaților mei să vină la 8. Eu am trei copii și știu cum e.
Dacă îți duci copilul la 7.30 la școală e un stres pentru tine că nu ajungi la muncă. Eu vreau ca angajații mei să nu aibă ideea că sunt conectați la ore de lucru, ci la eficiența lucrurilor pe care le fac.» De aici și ideea de a fi trimiși să lucreze de acasă, să stea lângă familie și elevii să învețe online.
Noi la grădiniță putem duce copilul de la 7 dimineața la 7 seara. Avem această flexibilitate. Școlile s-au închis în pandemie, s-a închis tot, dar niciodată grădinițele, nicio zi. Noi am decis să nu-l ducem două luni, dar a fost decizia noastră”, a mai povestit bărbatul.
Aici nu există diferențiere legată de școli. Toate sunt la fel
Deși cunoaștem bine faptul că, în România, școlile sunt încadrate în anumilte clasamente, în Estonia nu există diferențiere. Toate sunt la fel.
„Urmează să alegem școala pentru băiatul nostru. Avem trei școli pe listă. Toți părinții pot alege din trei școli arondate. În cazul nostru, una nu are bazin full, de 25 de metri, dar copiii pot merge la bazin pentru că se face contract cu un spa local, pe cheltuiala municipalității. Dacă o școală nu-ți oferă tot spectrul, nu e problema elevului sau părintelui, ci a municipalității.
La o școală există un singur stadion, dar la școala de la doi kilometri distanță sunt trei stadioane. Au și trasee prin copaci, pârtie de schi megadotată. Ideea este ca niciun copil nu trebuie să aibă senzația că este exclus și că cineva are acces la servicii educaționale mai bune decât el.
Dacă luăm rezultatele testelor PISA, nu găsim deosebiri între cele mai bune școli din Tallinn și cele mai bune școli din sudul Estoniei sau din zonele unde se vorbește rusa, suedeza sau ucraineana”, explică bărbatul.
sursa: www.playtech.ro
