Există pericolul unei crize alimentare majore? Spectrul foametei bântuie din nou omenirea

05/06/2022

News

O criză alimentară mondială pare inevitabilă în condițiile în care trei factori contribuie simultan la această criză: războiul din Ucraina, seceta în mai multe regiuni ale lumii și scumpirea îngrășămintelor.

Pericolul ca omenirea să se confrunte cu o criză alimentară majoră a devenit iminent, iar șansele unei soluții rapide sunt foarte mici. Deși imposibilitatea Ucrainei de a-și exporta rapid producția de cereale este deseori menționată ca principală cauză, problema este mult mai complexă, iar consecințele ei extrem de grave.

Îngrășămintele pentru agricultură au devenit un lux

Rădăcinile actualei crize sunt legate de criza energetică, generată de creșterea prețurilor la gazele naturale care a început încă de anul trecut. Unul dintre cele mai afectate sectoare de scumpirea gazelor a fost cel al producției de îngrășăminte. Potrivit unui raport elaborat de Banca Mondială, invazia rusă în Ucraina a produs o scumpire suplimentară de 20%, astfel că în martie prețul îngrășămintelor a devenit de trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2021, ajungând la un nivel care nu s-a mai înregistrat din perioada crizei economice din 2008-2009. Costurile sunt însă plătite de către fermieri care trebuie să achiziționeze aceste îngrășăminte, mai ales că seceta din anumite regiuni ale lumii le-a făcut indispensabile pentru recoltele afectate.

Creșterea prețurilor la îngrășăminte are cauză și politicile comerciale impuse de anumite țări. China a interzis exporturile de îngrășăminte până în iunie 2022 pentru a asigura necesarul intern, în condițiile în care semnele unei crize alimentare au început să apară. O decizie similară a fost luată și de Rusia în decembrie 2021, măsura având o valabilitate pentru șase luni.

Potrivit datelor aferente anului 2020, cel mai mare exportator de îngrășăminte din lume era Rusia, cu exporturi de 7 miliarde de dolari, urmată de China – 6,57 miliarde, Canada – 5,16 miliarde, Statele Unite – 3,56 miliarde, Maroc- 3,39 miliarde și Belarus – 2,91 miliarde de dolari. Chiar dacă China își va relua producția, sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului fac inaccesibile, cel puțin pentru Uniunea Europeană, două surse majore de îngrășăminte, astfel că nu este de așteptat o scăderea substanțială a prețului acestora. Iar costurile îi vor lovi pe fermieri abia din următorul an agricol.

Ucraina produce mai puțin și exportă mai greu

Pe acest fond, a survenit și războiul din Ucraina, care a produs perturbări majore în comerțul mondial cu grâne. Rusia și Ucraina au o pondere cumulată de 30% din recolta mondială de grâu, iar războiul a îngreunat accesul la această resursă. În clasamentul exportatorilor de grâu în perioada 2016-2020, pe primul loc se află Rusia, cu o pondere de 16,2%, urmată de Statele Unite – 14,6%, Canada – 13,3%, Franța – 9,6%, Australia – 8,2% și Ucraina – 7,8%. Pentru acest grâu exportat de aceste țări concurează nu doar țările europene. Întregul Orient Mijlociu depinde de importuri, iar cel mai mare importator din lume este Egipt. Restricțiile impuse Rusiei au făcut din grâul ucrainean o sursă vitală pentru Uniunea Europeană, însă Ucraina are dificultăți majore atât în producție, cât și în exporturi.

Potrivit unei evaluări, circa 30% din terenul arabil al Ucrainei se află în zone sub ocupație rusă sau aflate aproape de linia frontului ceea ce îngreunează recoltarea grâului care, până acum, era trimis în proporție de 32% în țările UE. Există informații că armata rusă a distrus deliberat echipamentul agricol al fermierilor ucraineni pentru a agrava criza alimentară. În plus, chiar autoritățile de la Kiev vor să limiteze exporturile pentru a asigura în primul rând necesarul propriei populației, afectată și așa de alte lipsuri provocate de război.

Înainte de război, din porturile Ucrainei plecau în fiecare lună circa 4.500.000 tone de grâu, însă armata rusă a ocupat toate porturile ucrainene, cu excepția celui din Odesa, însă orașul de la Marea Neagră este sub blocada maritimă a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Alternativa este transportul pe cale terestră, însă acesta face cu greu față traficului și așa destul de intens. Astfel, excesul de grâne al Ucrainei de anul trecut, evaluat la 20.000.000 tone, va ajunge cu dificultate în țările care au nevoie de el, iar recolta din vara aceasta, și așa mai redusă, va avea aceeași problemă.

Rusia se răzbună pe Occident pentru sancțiunile impuse

Dimensiunile uriașe al problemei sunt recunoscute chiar de către oficiali ai marilor puteri. „Rusia a lansat un război al grânelor, întreținând o criză alimentară globală. Face asta într-o vreme în care milioane de oameni sunt amenințați de foamete, în special în Orientul Mijlociu și Africa”, a declarat Annalena Baerbock, ministrul de Externe al Germaniei, citată de BBC.com. La rândul său, secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a spus că lumea înfruntă „cea mai mare criză de securitate alimentară a timpurilor noastre”.

Însă este puțin probabil ca Vladimir Putin să fie dispus la concesii pentru a evita foametea din țările sărace ale lumii din două motive. În primul rând, are ocazia să facă Occidentul să sufere din cauza restricțiilor pe care le-a impus Rusiei. În al doilea rând, dacă ar permite navelor comerciale să iasă din porturile Ucrainei cu grâu, Putin ar da posibilitatea Kievului să obțină resursele financiare necesare continuării războiului.

Seceta din Franța amplifică criza alimentară

Lucrurile se pot înrăutăți și mai mult în următoarele zile întrucât starea vremii în Franța a devenit o problemă mondială. Recolta de grâu din această țară riscă să fie compromisă dacă, cel mai târziu în primele zile ale lunii iunie, nu va ploua. Cu excepția anului 2011, precipitațiile din Franța din acest an sunt la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât seceta afectează și regiunile de la nord de la fluviul Loire unde ploile sunt frecvente de obicei.

În momentul în care Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv în ce privește importul de produse agricole, s-a sperat că Franța va putea suplini deficitul de grâu. Această țară produce, în medie, circa 35.000.000 tone pe an, iar jumătate din recoltă este exportată. În momentul de față, este puțin probabil ca exporturile să mai atingă nivelul anilor precedenți.

Probleme sunt și în alte țări, iar impactul acestora se va regăsit în prețul cerealelor. De la începerea războiului din Ucraina, India a crescut exporturile de grâu pentru a compensa deficitul de pe piețele mondiale, însă un val de căldură care a afectat subcontinentul indian a determinat autoritățile indiene să ia în calcul interzicerea exporturilor, scrie Financial Times. De asemenea, seceta afectează zone extinse din SUA și Canada. Există dubii și în ce privește cantitățile pe care le-ar putea exporta China întrucât vremea proastă de la începutul anului a avut un impact negativ asupra campaniei de însămânțări, la care se adaugă și lockdown-urile pe scară largă impuse de guvernul de la Beijing pentru a preveni infectările cu Covid-19.

sursa: www.fanatik.ro

Verificați online statutul certificatului medical! Precizările Casei Naționale de Asigurări Sociale

Casa Națională de Asigurări Sociale amintește tuturor cetățenilor despre posibilitatea de a verifica online statutul certificatului medical.

Pentru a utiliza acest serviciu electronic urmează să introduceți în câmpul respectiv seria şi numărul certificatului (după cum se vede din imaginile de mai jos).

Acest serviciu electronic permite beneficiarului să verifice statutul certificatului de incapacitate temporară de muncă.

Datele din certificatele de incapacitate temporară de muncă pot avea următoarele statute afişate pe ecran:

Mai multe informații utile referitor la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă puteți găsi AICI.

”Ne înghite pământul!” Încă un oraș, de această dată din România, în alertă din cauza unei străzi care s-a surpat. Craterul s-ar fi extins peste noapte

Situație critică la Slănic Prahova, acolo unde o stradă s-a surpat și a apărut un crater adânc de doi metri. Zeci de localnici au fost evacuați, iar clădirile din împrejurimi sunt în pericol. Specialiștii geologi sunt în zonă și fac permanent măsurători. Până se va veni cu o concluzie, perimetrul de siguranță a fost extins, iar traficul rutier și pietonal este interzis, scrie digi24.ro.

ACTUALIZARE 14:15 La o zi după craterul format în oraș, localnicii au sesizat probleme și la grădinița Nr.1 din Slănic. Părinții au avertizat autoritățile că pereții unității crapă de pe o zi pe alta. Prefectul județului Prahova a trimis un control la grădiniță pentru a vedea dacă situația are legătură cu craterul din oraș. ISU a venit cu un răspuns în legătură cu această situație. „Urmare a sesizărilor primite, o echipă operativă a ISU Prahova s-a deplasat la imobilul cu destinația grădiniță, care se află la o distanță de aproximativ 400 m fața de locația unde s-a produs tasarea terenului, pentru a verifica informațiile conform cărora situația de urgență produsă în data de 25.04.2024 a afectat și unitatea de învățământ. La locul solicitării, pompierii au constatat existența unor crăpături la pereții imobilului, însă, conform reprezentanțiilor grădiniței, acestea existau și s-au accentuat”, a transmis ISU. Potrivit autorităților, în unitatea de învățământ nu se desfășoară activități. „Până la o expertiză de specialitate, nu putem confirma sau infirma că evenimentul produs reprezintă cauza accentuării crăpăturilor deja existente la unitatea de învățământ preșcolar. Totodată, în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din data de 25.04.2025, a fost adusă în discuție și locația grădiniței, experții cooptați neputând să formuleze o recomandare în lipsa unor expertize de specialitate. De asemenea, dorim să informăm că măsurile adoptate au fost luate gradual și au caracter preventiv, iar acestea au ca scop protejarea vieții cetățenilor și nu acela de a crea un disconfort. Dorim să mulțumim locuitorilor imobilelor din zona afectată pentru că au dat curs recomandărilor noastre și să-i asigurăm că toate instituțiile implicate în gestionarea acestui eveniment depun toate eforturile pentru ca disconfortul creat să aibă un impact cât mai mic”, se mai arată în comunicatul ISU.

Localnicii spun că trăiesc un coșmar și că se simt permanent în pericol.

O echipă de experți tehnici este prezentă la fața locului și face verificări pentru a stabili cauza producerii surpării și ce riscuri sunt în zonă. Se iau în calcul mai multe variante, inclusiv un lac subteran care să fi dus la această surpare. De asemenea, zona este exploatată de sute de ani și există și varianta ca sub loc să fie o galerie subterană.

O stradă aglomerată din Buriticupu, un oraș din nord-estul Braziliei, a ajuns acum o prăpastie largă cu o adâncime de 80 de metri – o clădire de 20 de etaje ar încăpea în ea. Canioanele formate în urma eroziunii solului avansează cu o viteză îngrijorătoare și distrug mii de case din America Latină și Africa și amenință terenurile agricole fertile din unele părți din China, SUA și Europa, potrivit BBC.

Aeroportul Internațional Galați-Brăila, așteptat și de moldovenii din sudul Republicii Moldova

Europarlamentarul galatean Dan Nica a anuntat deblocarea proiectului aeroportului din zona Galati-Braila, obiectiv pentru care ROMATSA si-a dat avizul de amplasare, anunță presa română.

Presedintele Consiliului Judetean Galati, Costel Fotea, a declarant ca avizul ROMATSA a fost obtinut extrem de greu, din cauza proximitatii judetului Galati de granita cu Ucraina, existand necesitatea asigurarii unui spatiu mare de zbor, pentru orice tip de situatie.

Potrivit autoritatilor, pana la finalul acestui an urmeaza sa fie gata studiile tehnice legate de constructia aeroportului, urmand ca anul viitor sa fie scos la licitatie Studiul de Fezabilitate al aeroportului si ulterior se va identifica sursa de finantare (parteneriat public/privat, fonduri europene sau fonduri guvernamentale) necesara constructiei obiectivului.

Conform estimarilor, constructia unui aeroport la Galati s-ar ridica la circa 500 de milioane de euro.

Potrivit studiilor de specialitate efectuate pana in prezent, aeroportul de pasageri dar si de marfuri de la Galati este gandit sa se amenajeze pe o suprafata de 250 de ha (cu posibilitate de extindere cu inca 115 ha) pe raza localitatilor galatene Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi si Branistea. Terminalul de pasageri va include o constructie cu parter si etaj, avand in total 7 porti de intrare Schengen si 3 porti non-Schengen, o parcare auto, zona terminalului cargo, turnul de control si alte constructii necesare.

Estimarile facute arata ca dupa 15 ani de functionare, aeroportul va avea un trafic de un milion de pasageri pe an, fiind vorba despre locuitorii din Galati, Braila, Vrancea, Buzau, dar si Republica Moldova sau Ucraina.