Din lipsă de oameni, rușii fac „mobilizare forțată” în Donețk, susțin autoritățile ucrainene

Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei susține, într-o postare pe Facebook, că Rusia a apelat la „mobilizarea forțată” în zonele pe care le ocupă în regiunea Donețk, din lipsă de oameni, informează Newsweek.

În raportul armatei ucrainene se notează că decizia Rusiei de a obliga oamenii să intre în serviciul militar este „foarte puțin probabil să genereze o putere de luptă semnificativă și va exacerba moralul scăzut și disciplina slabă în unitățile rusești și în cele auxiliare”.

Potrivit raportului, un regiment militar al autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR) ar fi postat joi un videoclip în care soldații „mobilizați cu forța” s-au plâns președintelui rus Vladimir Putin despre modul în care au petrecut războiul pe prima linie în regiunea Herson, fără a avea alimente sau medicamente necesare. De asemenea, conform raportului, soldații s-au plâns că în comitetele de mobilizare nu au fost efectuate examinările medicale complete și că unele persoane au fost luate în serviciul militar în ciuda afecțiunilor medicale care ar fi trebuit să le scutească de mobilizare. Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei a amintit și de alte rapoarte care au indicat un moral scăzut în rândul trupelor DNR, precizând că Direcția Principală de Informații a Ucrainei a interceptat o conversație telefonică în care soldații DNR se plâng de „indivizii inapți fizic” din rândurile lor.

În plus, s-a raportat că soldații DNR au spus că unitățile mobilizate se confruntă cu o „beție în masă și dezordine generală”.

De-a lungul „operațiunii militare speciale” din Ucraina a lui Vladimir Putin, au existat mai multe rapoarte despre moralul scăzut din rândul trupelor ruse, dar și despre dezertări și refuzul de a lupta. Cel mai recent, Wall Street Journal a publicat, zilele trecute, un articol care arată că sute de militari ruși a refuzat să lupte în primele etape ale războiului din Ucraina.

Informațiile au fost extrase din decrete militare obținute și consultate de The Wall Street Journal, precum și in documente care atestă punerea sub acuzare a unora dintre dezertori, scrie libertatea.ro.

1 Mai, Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii: Ce semnificație are sărbătoarea și cum a apărut

1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe țări de pe glob și în multe părți, inclusiv în R. Moldova, este zi liberă decretată prin lege. Dar ce semnificație are această zi și de unde a început totul?

separator

Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat. Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora. Mișcarea devenise mondială. Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Apoi, ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. După căderea comunismului, mai multe țări din estul Europei au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai.

Ziua este, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

Sursa



Fotografie inedită cu prințul William și prințesa Kate din ziua nunții

Kate Middleton şi Prinţul William au marcat, pe 29 aprilie, 13 ani de când s-au căsătorit.

Fotografie inedită cu prințul William și prințesa Kate din ziua nunțiiFoto: Princeadprincessofwales/Instagram

Cuplul regal a publicat pe reţelele de socializare o fotografie inedită, alb-negru, de la nunta lor, transmite stirileprotv.ro.

Realizată de Millie Pilkington, fotografia îi arată pe Kate şi William în timp ce zâmbesc, îmbrăcați în mire și în mireasă.

Cuplul şi-a făcut un obicei din a publica fotografii de la nunta lor pentru a-și marca aniversarea.

Kate şi William s-au căsătorit la 29 aprilie 2011, la Westminster Abbey, Londra. Evenimentul care a făcut istorie în familia regală britanică a fost urmărit de două miliarde de telespectatori.

Parteneri de viață de peste 20 de ani, William și Kate s-au cunoscut la Universitatea St Andrews din Fife, Scoția, și au fost mai întâi prieteni înainte de a începe o poveste de dragoste.

Cele mai frumoase imagini realizate de NASA în anul 2023

Agenția Spațială Americană a dat publicității cele mai frumoase fotografii ale anului 2023.

Cele mai frumoase imagini realizate de NASA în anul 2023Foto: NASA

Albumul intitulat „Un an din viața NASA” conține imagini care ilustrează cât se poate de grăitor viața astronauților, transmite stirileprotv.ro.

Printre acestea, o decolare explozivă a rachetei Soyuz și o probă din asteroidul Bennu.

Toate cele 100 de imagini, alese de o echipă de specialiști, sunt disponibile pe site-ul NASA și merită o privire mai în detaliu.

gallery images

gallery images

gallery images

Există pericolul unei crize alimentare majore? Spectrul foametei bântuie din nou omenirea
Articolul anterior
Drapelul ucrainean care flutura deasupra uzinei Azovstal a fost dus la Muzeul Național de Istorie al Ucrainei
Articolul următor