Exportul de legume moldovenești în Ucraina este în continuă creștere

12/08/2023

News

Exportul de legume din Republica Moldova în Ucraina a crescut considerabil după ce Rusia a atacat țara vecină în 2022. Pentru a asigura populația țării cu produse agricole necesare și a reduce riscul crizei alimentare, în anul trecut Ucraina a sporit de trei ori importurile de legume în stare proaspătă din Republica Moldova și de patru ori importul de legume procesate, în comparație cu anul 2021, transmite Moldpres.

Experții proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova afirmă că, deja al doilea an, agricultorii din Moldova exportă preponderent în Ucraina legume în stare proaspătă cum ar fi ceapă, morcov, varză, castraveți și cartofi. Conform datelor statistice, în 2022 Moldova a exportat în Ucraina circa 14,6 mii tone de legume proaspete, comparativ cu 4,5 mii tone de legume exportate în 2021. În lunile ianuarie – mai 2023, Moldova a exportat în Ucraina circa 7,4 mii tone de legume și volumul exporturilor va continua să crească până la finele anului, în situația în care sezonul de recoltare a legumelor abia a început. În ascensiune sunt și exporturile de legume procesate.

Rodion Gudîm, specialist în cadrul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, a explicat că, din cauza războiului, Ucraina a început să importe din Moldova legume pe care anterior nu le importa. De exemplu, în 2022 Ucraina a importat din Moldova circa 2,8 mii tone de morcov, în situația în care nici în 2020 și nici în 2021, Moldova nu a exportat morcov în Ucraina. În primele cinci luni ale anului curent, au fost exportate deja cinci mii de tone de morcov, de aproape două ori mai mult decât pe parcursul celor 12 luni ale anului 2022. Se constată și o creștere impresionantă a exportului de ceapă din Moldova, care în anul trecut a fost mai mare de două ori ca volum și de aproape patru ori mai mare ca valoare comparativ cu 2021.

O bună parte din legumele exportate în Ucraina provin din ariile sistemelor centralizate de irigare reabilitate în anii 2010-2015 în cadrul Programului Compact al Statelor Unite ale Americii. Valeriu Papuc produce legume, în special ceapă, în aria sistemului centralizat de irigare Coșnița de mai bine de 20 de ani, pe care le comercializa pe piața locală. În anul 2022, legumele sale au fost exportate în mare parte în Ucraina, deoarece ceapa era de calitate, iar prețul oferit era unul atractiv.

Directorul Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) Coșnița, Alexandru Stasev, a afirmat că, în anul curent, mai mulți producători din aria sistemului de irigare au extins suprafața de legume. Din circa 1000 de hectare irigate în 2023, 350 de hectare sunt plantate cu legume, cu 50 de hectare mai mult decât în 2022. A crescut interesul pentru producerea cepei și a morcovului. Dacă în anul trecut în aria sistemului de irigare Coșnița au fost cultivate cinci hectare de morcov, în anul curent a fost extinsă suprafața cu morcov până la 24 de hectare, susține directorul AUAI Coșnița.

Din cauza războiului, producerea legumelor în Ucraina a devenit dificilă deoarece suprafețe extinse de terenuri agricole au fost minate, iar cel mai mare sistem de irigare și barajul din Nova Kahovka au fost distruse.

Tupeu rusesc: După ce Moscova a lăsat Transnistria fără gaz, Zaharova acuză Chișinăul pentru criza energetică din regiune

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, acuză Chișinăul că a blocat livrările de energie electrică către Transnistria și vorbește despre practici „neo-naziste” ale autorităților din Republica Moldova. Chișinăul a arătat însă în repetate rânduri că s-a oferit să ajute Tiraspolul după ce Gazprom a tăiat gazele, însă autoritățile din Transnistria au refuzat orice ajutor. Între timp, sute de mii de oameni îngheață de frig în case, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au încetat la începutul anului, scrie digi24.ro.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat la radio Sputnik că blocarea de către Moldova a livrărilor de energie electrică către Transnistria este o batjocură la adresa locuitorilor din stânga Nistrului. „Acest lucru se întâmplă cu întregul set de instrumente neo-naziste, atunci când intimidarea și hărțuirea încep pe baza naționalității, a factorilor socio-culturali. Se utilizează întregul arsenal, întreaga trusă de instrumente, deoarece vorbim despre o aplicare absolut nelimitată, permisivă a întregii game a ceea ce ar fi trebuit să se scufunde în uitare. De la hărțuirea bazată pe limbaj până la deconectarea de la resursele vitale. Aceasta este bătaie de joc în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Maria Zaharova la radio Sputnik, potrivit agenției TASS. Agenția de presă de stat rusă TASS mai scrie că livrările de gaze către Moldova au fost sistate la începutul lunii ianuarie, ca urmare a interzicerii tranzitului de gaze rusești prin Ucraina și a refuzului Chișinăului de a plăti o datorie pentru combustibilul consumat, pe care Rusia o estimează la 709 milioane de dolari.

Liderul de la Tiraspol acuză Chișinăul că minte

Declarațiile Mariei Zaharova sunt în concordanță cu ale autorităților de la Tiraspol, care a aruncat vina pentru criza energetică tot pe Republica Moldova. Autoproclamatul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat că autoritățile de la Chișinău și-au oferit sprijinul pentru regiunea transnistreană, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrărilor de gaze naturale din Rusia. „Este acum o informație potrivit căreia Moldova ar vrea să ne ajute și noi refuzăm. Este o minciună, nicio propunere către președintele regiunii transnistrene din partea Moldovei sau altor țări nu au fost. Să ne arate măcar o scrisoare unde mi s-au adresat cu propunerea de a ne oferi ajutor”, a spus Vadim Krasnoselski într-un mesaj video pe Telegram, potrivit TV8.md.

Chișinăul s-a oferit să ajute

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Chișinău l-a contrazis însă pe liderul separatist transnistrean și a prezentat la postul de televiziune moldovenesc TV8 un document oficial prin care Chișinăul a înștiințat Tiraspolul, mai precis pe ministrul de externe din Transnistria, Vitalie Ignatiev, despre disponibilitatea de a ajuta regiunea. „Este o scrisoare în limba rusă emisă pe data de 11 decembrie. Prin scrisoare, Chișinăul se adresează Tiraspolului și amabil îi vorbește despre căutarea de soluții comune pentru oamenii de pe malul stâng și drept, inclusiv cooperarea cu partenerii internaționali. A fost și un răspuns la această scrisoare peste câteva zile, pe data de 16 decembrie pe mai multe pagini, semnată de domnul Ignatiev, unde se spune printre altele despre amestecul în treburile interne… cu alte cuvinte, se refuză orice colaborare. O scrisoare prin care se oferă ajutor a fost ridiculizată, cu alte cuvinte”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Chișinău, potrivit sursei citate. De asemenea, la începutul acestui an, companiile moldovenești Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ajute Tiraspoltransgaz să cumpere gaze de pe orice platformă europeană, pe baza condițiilor de piață, pentru a asigura locuitorii din stânga Nistrului cu resurse energetice. Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că Tiraspoltransgaz a refuzat însă ajutorul Chișinăului. Într-un răspuns trimis pe 2 ianuarie, autoritățile transnistrene au respins oferta, susținând că aceasta ar implica achiziționarea de gaze la prețuri „mai mari și instabile”. Tiraspolul a mai declarat că se așteaptă ca Gazprom să reia livrările de gaze conform contractului care expiră în 2026, potrivit agenției de presă IPN.md.

Sute de mii de oameni din Transnistria se confruntă cu o iarnă grea, fără încălzire, după ce regiunea a rămas fără gazele furnizate de Gazprom. Transnistria primea gaz rusesc via Ucraina de decenii, folosindu-l pentru a genera electricitate din care o parte era apoi vândută restului Republicii Moldova, care îşi asigura astfel 80% din consum. 72.000 de gospodării au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire şi apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom, conform autorităţilor locale. Centrala de la Cuciurgan a trecut la producţia de curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie au loc zilnic deconectări „în evantai” din cauză că producţia este depăşită de consumul de energie electrică.

O femeie a zăcut moartă trei zile în toaleta unui restaurant, în timp ce oamenii oamenii mâncau și beau

Trupul unei femei de 47 de ani a zăcut timp de trei zile în toaleta pentru persoane cu handicap a unui restaurant din Anglia, acolo unde a murit. Fiica îndurerată se întreabă cum e posibil ca nimeni să nu fi sesizat că înăuntru se afla o persoană, scrie adevarul.ro.

Sabrina Marlynn Lyttle a fost găsită moartă în toaleta pentru persoane cu dizabilități a unui local din Blackpool, Lancs, a povestit, potrivit Daily Mail Online, Jade Casey, 27 de ani, fiica femeii.

Tînăra și bunica sa – mama victimei – sunt intrigate că, timp de trei zile, nimeni din restaurant nu și-a dat seama că femeia era înăuntru.

„Poliția ne-a spus că unii clienți se plângeau că nu pot intra în toaletă, dar au presupus că s-a întâmplat ceva cu încuietoarea. (…) Au găsit-o sâmbătă dimineața. Ar fi putut fi găsită mai devreme, ar fi trebuit să facă verificările obișnuite la toaletă” a declarat Jade.

„S-ar putea să se fi zbătut”

Fiica s-a declaratfurioasă că nimeni nu s-a deranjat să verifice ce s-a întâmplat atunci când clienții au constatat că ușa e blocată:

„Știu că era moartă, dar e vorba de faptul că era acolo în timp ce oamenii mâncau și beau. (…) S-ar putea să se fi zbătut și să fi avut nevoie de ajutor, iar apoi ar fi putut fi salvată”.

Femeia e fusese eliberată din închisoare cu o zi înainte

Jate, care a vizionat imaginile de pe camerele de supraveghere, spune că mama sa a intra în restaurant pe 28 noiembrie, anul trecut, apoi a mers în toaleta pentru persoane cu handicap.

Nu se știe de ce femeia a intrat în clădire, dar fiica sa bănuiește că pentru a se încălzi, deoarece fusese eliberată din închisoare cu o zi înainte și nu avea unde să locuiască.

„A suferit de dependență și din cauza lipsei de adăpost în ultimii 25 de ani, dar a fost o persoană foarte drăguță. Era amuzantă și amabilă”, a mărturisit fiica.

La fața locului nu au fost găsite droguri. Poliția a precizat că moartea nu este tratată ca fiind suspectă.

16 gospodării din mediul rural, susținute financiar în cadrul unui program de eficiență energetică

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) anunță începerea procesului de alocare a stimulentelor financiare pentru primele 16 case individuale care au fost selectate în cadrul Produsului de finanțare „Eficiența Energetică a caselor individuale din gospodării rurale cu grad de vulnerabilitate energetică extremă”, decizia cu privire la finanțarea măsurilor de eficiență energetică fiind aprobată de membrii Comitetului de finanțare și risc al CNED, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aceste gospodării au beneficiat de rapoarte de audit energetic, care le-au permis să solicite finanțarea lucrărilor de eficiență energetică prin Programul FEERM. Suportul financiar acordat de CNED constituie 95% din valoarea totală eligibilă a investiției, iar contribuția beneficiarului reprezentă 5%. Rapoartele de audit energetic au fost elaborate cu sprijinul GIZ Moldova, în cadrul proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile în Republica Moldova (E4M)”.Valoarea totală a stimulentelor financiare alocate este de circa 5,7 milioane lei, iar aceasta include:

3 milione lei sub formă de granturi din bugetul FEERM2.7 milioane lei alocații financiare din fondul de reducere a vulnerabilității energetice

Cu ajutorul acestor surse financiare, beneficiarii vor putea implementa soluții eficiente pentru îmbunătățirea performanței energetice a locuințelor lor. Printre măsurile incluse se numără instalarea centralelor termice pe bază de biocombustibili solizi, izolația termică a pereților exteriori, acoperișului și subsolului locuinței, dar și modernizarea sau instalarea unui sistem de încălzire a apei menajere. De asemenea, vor putea îmbunătăți sau moderniza sistemul de iluminat, înlocuind ușile și ferestrele exterioare și, totodată, moderniza sistemele de încălzire, contribuind astfel la creșterea confortului și reducerii consumului energetic anual cu până la 50%, în dependență de lucrările selectate.Ca urmare a aprobării de către Comitetul de finanțare și risc (CFR) a măsurilor de eficiență energetică ce urmează a fi finanțate, vor fi semnate contracte de finanțare cu primii beneficiari și lansată licitația de contractare a lucrărilor de construcții.În urma aprobării măsurilor de eficiență energetică de către Comitetul de Finanțare și Risc (CFR), urmează semnarea contractelor de finanțare cu primii beneficiari și inițierea licitației pentru contractarea lucrărilor de construcții. Această inițiativă vine ca un sprijin substanțial pentru persoanele și familiile care se confruntă cu condiții de viață dificile în zonele rurale, având în vedere impactul extrem al sărăciei energetice asupra sănătății și bunăstării lor. Scopul acestei alocări este de a îmbunătăți eficiența energetică a locuințelor, reducând costurile energetice și contribuind la crearea unor condiții mai bune pentru traiul cotidian al beneficiarilor.Este o prioritate pentru CNED ca aceste sprijinuri financiare să aducă îmbunătățiri reale și vizibile, creând astfel premisele unei vieți mai bune și mai sustenabile pentru cetățenii vulnerabili.Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM) este un program național, cu un buget de 1,4 miliarde de lei, destinat finanțări proiectelor de reabilitare energetică a locuințelor din Republica Moldova. Programul susține atât blocurile multietajate, cât și gospodăriile individuale, vizând îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de carbon din sectorul energetic.Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) este instituția publică din subordinea Ministerului Energiei care are misiunea de a coordona și de a organiza activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile de activitate atribuite, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare pentru finanțarea și promovarea proiectelor și programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice, și care să contribuie la creșterea gradului de securitate energetică a țării.