Expoziția ”Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură”

Joi, 16 noiembrie, ora 10:30, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova ,,Alexandru Moșanu” și Asociația Obștească ,,Mitropolitul Gurie Grosu”, vernisează expoziția ,,Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură”, care va fi deschisă pentru vizitatori până la 17 decembrie.

Mitropolitul Gurie Grosu a fost o personalitate de seamă a spiritualității și culturii românești de la est de Prut. Născut într-o familie de clerici în satul Nimoreni, județul Lăpușna, în imediata apropiere a două centre monastice, din fragedă copilărie s-a apropiat de cele sfinte, îmbrățișând calea călugăriei și slujirii lui Dumnezeu și Neamului Românesc.

Ca slujitor al Bisericii s-a ridicat pe culmile ierarhiei bisericești, ca arhimandrit și apoi ca episcop s-a implicat activ în viața bisericească, fiind unul dintre promotorii unei mai bune orânduiri interioare a Bisericii din Basarabia. În perioada țaristă a fondat revista „Luminătorul”, care pe parcursul a patru decenii a reprezentat nu numai organul oficial al Eparhiei Chișinăului, dar și principala platformă de educație spirituală și misionară din ținut. În perioada administrației române a Basarabiei a fost unul dintre principalii lideri spirituali din regiune. Datorită autorității sale, Arhiepiscopia Chișinăului a fost ridicată la rang de Mitropolie, la Chișinău a fost înființată prima instituție de învățământ superior – Facultatea de Teologie a Universității din Iași.

Mitropolitul Gurie Grosu a rămas în memoria românilor basarabeni nu numai în calitatea sa de ierarh al Bisericii din regiune, dar și pentru contribuția sa la educarea tinerilor. Lucrările didactice: „Cartea de învăţătură despre Legea lui Dumnezeu”, „Bucoavna”, „Carte de citire cu elemente din gramatica moldovenească”, „Abecedarul moldovenesc…” cu litere latine etc. au reprezentat adevărați piloni pentru readucerea limbii române și a hainei sale firești în spațiul basarabean. Contribuțiile sale ca publicist și autor de articole la diverse periodice, cum ar fi „Basarabia”, „Moldovanul”, „Misionarul” etc., l-au recomandat ca pe un adevărat om al cetății.

Viața marelui ierarh nu a fost doar liniște și pace, activitatea sa în domeniul promovării limbii române prin Biserică și școală i-au atras persecuții din partea autorităților țariste, manifestate prin exilarea sa în gubernia Smolensk. Revoluția rusă și renașterea națională l-au înscris pe viitorul ierarh între liderii mișcării de eliberare națională a românilor din Imperiul Rus. Demnitatea de Mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia l-a transformat în unul dintre pilonii moralității, motiv care a dus la renumitul proces împotriva sa – „Cazul Gurie”.

Moștenirea Mitropolitului Gurie Grosu, după destrămarea URSS, a fost reanimată în memoria colectivă atât datorită lucrărilor editate, conferințelor și simpozioanelor dedicate personalității sale, cât și prin edificarea mai multor busturi și troițe comemorative în cinstea marelui fiu al Basarabiei. 

Evenimentul de față este dedicat comemorării a 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost Mitropolitul Gurie al Basarabiei și urmărește să familiarizeze publicul interesat cu opera spirituală și educațională a acestui vrednic fiu al Neamului Românesc.

Vă așteptăm cu drag!

Proteste masive în Georgia: Zeci de mii de persoane au cerut anularea legii controversate privind „influenţa străină”

Circa 50 000 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă seara la Tbilisi, în Georgia, transmite Reuters. Oamenii protestează împotriva unui proiect de lege controversat privind „influenţa străină”, susţinut de guvern, însă criticat de Statele Unite şi Uniunea Europeană, relatează Agerpres cu referire la AFP.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere, în pofida acestui text pe care detractorii săi îl consideră similar cu legislaţia rusă folosită împotriva opoziţiei.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul European”, a spus ea.

Manifestaţii care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui text zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere „Visul Georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente în Rusia.

Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024

Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina. 

Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.

La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.

Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.

Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.

Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.

Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.

Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto, în contextul Blajinilor

În scopul asigurării unei bune desfășurări a serviciilor de transport către Cimitirul “Sfântul Lazăr”, Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto.

Se solicită ca locurile destinate autobuzelor de rută să fie păstrate libere, evitând parcarea neregulamentară în aceste zone.

„În atenția conducătorilor auto!

Vă rugăm să nu parcați neregulamentar în locurile destinate autobuzelor de rută către Cimitirul „Sfântul Lazăr”.
Păstrarea acestor locuri libere este esențială pentru buna desfășurare a serviciilor de transport și pentru a facilita accesul călătorilor către destinație. Totodată nu parcați neregulamentar sau fiți atenți cum staționați astfel ca să nu fie blocată circulația altor unități de transport, inclusiv unităților publice”, se arată în declarația Primăriei Chișinău.

Patru boxeri, angajați ai Poliției de Frontieră, au urcat pe podium la Turneul Internațional „Golden gong”
Articolul anterior
Valentin Uzun, alături de Tharmis și invitații săi, vă așteaptă la un concert de excepție
Articolul următor