La 25 iunie 2023, ora 11:00 Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală prezintă expoziția ,,Similitudini simbolice în ceramica tracică și portul popular” ce propune căutarea unor prototipuri simbolice ale imaginilor de pe costumul popular în ceramică.
”Drept referință sunt propuse motivele ornamentale de pe ceramica tracică Cozia-Saharna, de tip Saharna-Solonceni, din colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeului Național de Istorie a Moldovei, ale Muzeului de Antichități ,,Tudor Arnăut” și Centrului de Arheologie ,,Ion Niculiță” ale Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova, iar ca reflectare, sunt etalate cămăși și brâie din colecția de port popular a MNEIN, în care se pot urmări similitudini ornamentale.
Expoziție organizată în contextul Zilei Naționale a Portului Popular și promovării dosarului ,,Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, înscris la 1 decembrie 2022 în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
Vă așteptăm cu drag îmbrăcați în costum popular!
Intrare liberă.”, anunță organizatorii.
Trei moldoveni, două femei și un bărbat, participanți la instruiți în Bosnia și Herțegovina pentru organizarea dezordinilor la alegeri, pe banca acuzaților
Trei participanți la instruiri în Bosnia și Herțegovina pentru pregătirea organizării dezordinilor în masă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024 au fost trimiși de procurorii PCCOCS pe banca acuzaților,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Învinuiții sunt două femei și un bărbat
Aceștia au învățat inclusiv cum să piloteze drone și să detoneze explozibile cu acestea
Cele două femei sunt învinuite și de selectarea și recrutarea altor persoane pentru participarea la instruiri în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a trimis în judecată un bărbat și două femei care au participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina, pentru pregătirea dezordinilor în masă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la Uniunea Europeană desfășurate în 2024.
Cele două femei au vârste de 34 și 52 de ani și sunt din Tiraspol și Strășeni. Acestea sunt trimise pe banca acuzaților de către procurori și pentru faptul că au selectat și convins să meargă la instruiri în acest scop și alte persoane în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina. Bărbatul învinuit are vârsta de 37 de ani, este din Chișinău și a ispășit până nu demult o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru omor și tâlhărie. În cadrul instruirilor din august-octombrie 2024 în tabere din Bosnia și Herțegovina, aceștia au învățat inclusiv cum să piloteze drone și să detoneze explozibile cu acestea, precum și să desfășoare recunoaștere aeronautică ca parte a unui grup de asalt.
Potrivit procurorilor PCCOCS, din materiale cauzei penale investigate cu sprijinul ofițerilor SIS, cei trei erau membri ai unui grup criminal organizat, care primea indicații (iar unii și bani prin transfer de criptovalută – a câte $50-100 la fiecare 2-3 zile ca să nu se angajeze în altă parte) de la o persoană originară din Tighina, dar care era în Rusia și cu care comunicau prin aplicația Telegram. Instruirea de care au beneficiat cei trei învinuiți a fost precedată de o evaluare psihologică, desfășurată prin comunicare de la distanță. Instruirea viza reacționarea în masă, de comun cu alte persoane recrutate, în vederea împiedicării apropierii Moldovei de Uniunea Europeană – în funcție de care candidat prezidențial urma să fie ales în cursa electorală, aceștia fiind pregătiți de victoria candidatului care avea șanse majoritare de câștig.
Așadar, pregătirea dezordinilor în masă ar fi luat forma provocării populației din Moldova la proteste, să stârnească nemulțumirea populației, iar în cadrul protestelor să intervină ilegal peste forțele de ordine, să spargă cordoanele de apărare și să folosească dronele în scop de destabilizare.
Totodată, învinuitei din Tiraspol îi este imputat de procurorii PCCOCS și de pregătirea vandalizării clădirilor Parlamentului, Poliției, instanțelor de judecată și ale altor instituții publice din Chișinău. În acest scop, învinuita urma „să exerseze” diverse desene și inscripții în regiunea orașului Tighina.
Cei trei au fost reținuți în vamă, la revenirea în Moldova de la ultima rundă de instruiri din Bosnia și Herțegovina (din cele două), după cum anunța PCCOCS în octombrie 2024. Odată cu reținerea acestora, au fost ridicate inclusiv drone cu cameră video și piese și ochelari de tip VR pentru drone, acumulatoare ale dronelor pe care le aduceau în Moldova, sistem pentru drone de aruncare a grenadelor, echipamente de control radio, valută din Serbia, dar și din Bosnia și Herțegovina, precum și peste 1500 de imagini electronice cu înregistrări foto și video, cu notițe privind componența și metodele de prepararea artizanală a substanțelor explozive și ușor inflamabile, instrucțiuni pentru pregătirea amestecurilor inflamabile. De asemenea, oamenii legii au indisponibilizat și Mercedesul Benz Metris fabricat în 2016, cu care aceștia s-au prezentat în vamă. Ulterior, la solicitarea procurorilor PCCOCS, persoanele au fost plasate în arest, prin încheierile Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana).
Urmează ca Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) să se pronunțe, Codul penal impunând pentru organizarea dezordinilor în masă o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 8 ani, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.
Procurorii PCCOCS continuă urmărirea penală în dosarul de bază, urmând ca să fie deferite justiției și alte persoane. Actualmente, procurorii investighează și alte trei persoane pentru pregătirea destabilizărilor, printre care un bărbat sancționat de Consiliul Uniunii Europene, „având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei,” care anterior ar fi fost implicat în încercări destabilizatoare în Franța, după ce ar fi comandat desenarea stelelor lui David pe mai multe clădiri din Paris. Totodată, alte trei persoane care figurează în același dosar penal au fost anunțate în căutare. Reamintim, urmare a unui alt dosar penal trimis în judecată de procurorii PCCOCS pentru dezordini în masă, în septembrie 2024 au fost condamnați 7 bărbați la pedepse cu închisoarea.
„Investigații foarte serioase” pe legea care permite eliberarea din pușcării a deținuților pe viață: Reacția oficialilor
Guvernul a demarat „o investigație foarte serioasă” pe legea amnistiei, care permite eliberarea deținuților condamnați pe viață, pentru a stabili dacă problema este în „lacune legislative sau abuzuri”, a anunțat premierul Dorin Recean. Și deputații „se documentează la modul cel mai serios”, a precizat Doina Gherman. Mai multe detalii la subiect vor fi oferite la ședința de mâine al Parlamentului, scrie unimedia.info.
„Am demarat o investigație foarte serioasă ca să determinăm dacă problema este în lacune legislative sau abuzuri și în curând vom veni cu informații”, a spus Dorin Recean.
Totodată deputata Doina Gherman a fost întrebată de ce a fost nevoie de această lege și cine a venit cu inițiativa.
„Ne documentăm la modul cel mai serios acum și revenim cu o reacție informată, ca să nu facem speculații”, a spus ultima.
Parlamentara a mai precizat că mâine, la ședința Parlamentului, vor fi prezentate toate detaliile.
Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață a fost eliberat săptămâna trecută din penitenciar.
Fosta președintă a comisiei juridice Olesea Stamate a explicat că între timp, în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât, pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Sinigur a fost redusă: „Avocații domnului au depus o cerere cu privire la comutarea pedepsei lui, deoarece articolul în baza căruia a fost condamnat la detențiune pe viață – banditismul, Articolul 283, în momentul în care a fost condamnat în 2008, prevedea detențiune pe viață, ulterior la sfârșitul anului 2008 a fost modificat acest articol și deja pedeapsa maximă era de 15 ani. Și avocații lui au solicitat în 2021 când se apropia termenul de 15 ani să îi fie comutată pedeapsa detenție pe viață la 15 ani și prima instanță a acceptat comutarea”.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu un comentariu privind eliberarea lui Alexandr Sinigur, care a fost condamnat în anul 2006 la detenție pe viață. „A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024?”, a scris acesta pe rețele.
24 de condamnați pe viață au fost eliberați sau au primit o sentință mai mică la finele trimestrul I al anilor 2024 și 2025, arată datele Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Curtea Supremă de Justiție respinge recursul lui Șor: Politicianul fugar rămâne fără acte moldovenești
Curtea Supremă de Justiție a declarat drept inadmisibil recursul depus de avocații Cristian Bizian și Isae Cureș în interesele lui Ilan Șor, în litigiul legat de actele moldovenești ale oligarhului. Încheierea irevocabilă a fost pronunțată în data de 2 aprilie. În luna octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Ilan Șor împotriva Agenției Servicii Publice (ASP) care i-a anulat în 2021 actele de identitate moldovenești. Astfel, a fost menținută decizia primei instanțe care a constatat că cererea fostului lider al partidului declarat neconstituțional Șor nu este întemeiată, scrie anticorupție.md.
Actele de identitate moldovenești ale lui Ilan Șor, buletinul de identitate eliberat în 2012, dar şi paşaportul emis în 2010, au fost anulate de ASP în noiembrie 2021.
Instituția a anunţat într-un comunicat de presă că a efectuat un control, la solicitarea Procuraturii Anticorupţie, în urma căruia s-a constatat că actele pe numele lui Ilan Şor au fost perfectate cu încălcare legislaţiei şi în lipsa lui Ilan Şor. Astfel, atât poza, cât şi semnătura olografică din actele anulate au fost luate din baza de date, fiind făcute cu câţiva ani înainte. La fel, s-a stabilit că actele de identitate ar fi fost înmânate unor persoane terțe, contrar prevederilor legale.
