Filmul ”Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix

La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere, scrie adevarul.ro.

Lansată pe Netflix pe 23 martie, pelicula cu Maria Morgenstern și Marius Bodochi a intrat pe locul 1 în top 10 cele mai urmărite filme din România. Însă opiniile celor care au văzut filmul s-au aflat la extreme. Umii telespectatori au considerat că producția horror este o adevărată capodoperă, alții au fost foarte dezamăgiți, în pofida faptului că protagoniștii sunt două nume uriașe ale actoriei românești.

Iată ce au spus comentatorii pe pagina de Facebook a platformei Netflix.

  • „Un film foarte bun, însă nerecomandat minorilor. De mult nu am mai văzut un film românesc atât de captivant“.
  • „M-a traumatizat filmul asta și ați ruinat povestea pentru mine. Mă duc să arunc cărțile cu «Capra cu trei iezi», că nu vreau să mai aud de ea….. mai faceți și voi o comedie“.
  • „Un film ce n-ar fi trebuit să existe…. crud, tâmpit, limbaj creat numai din arhaisme 90%… O poveste adaptată ce n-ar fi trebuit gândită că film niciodată. Groaznic… n-ai cum să extrapolezi în așa hal povestea și să transformi «iezii» în copii… Crud, jalnic, groaznic“.
  • „Bun, foarte bun. Incredibilă atmosfera“.
  • „Un film horror de prost. Nu ne mai facem bine! Exclus să fie văzut de copii“.
  • „Fără supărare, dar mi se pare o dramă foarte proastă, nu poveste. Păcat!“.
  • „Bun filmul, văzut în cinema“.
  • „Of, of… Același tipar de când mă știu în filmele românești… ca la teatru… Sper să ne facem bine și noi în industria de film. Ecranizări după orice s-ar face nu putem depăși tiparul… Prea profundă pentru mine toată «industria» filmului românesc“.

Ce spune Marius Bodochi despre filmul „Capra cu trei iezi“

Una dintre cele mai cunoscute povești ale românilor, „Capra cu trei iezi“, a revenit în atenția publicului sub forma unei adaptări cinematografice. Pelocula regizată de Victor Canache îşi propune să dezvăluie adevărata natură a faimoasei poveşti şi să prezinte publicului o nouă perspectivă, una care oferă imaginea reală a tragediei, dincolo de personificări și cântece vesele.

În România rurală a secolului al XIX-lea, izolată de lume, o văduvă și mamă a trei copii (Maia Morgenstern) este nevoită să țină piept unui vechi prieten de familie care, văzându-i fără apărare, își dă în vileag adevărata natură sadică (Marius Bodochi). Rolurile copiilor sunt interpretate de Antonio Gavrilă, Răzvan Ilina şi Silviu Corbu.

Regizorul respectă povestea lui Creangă, doar că schimbă personajele. În locul animăluțelor acum sunt oameni. Dar când un individ omoară un copil, atunci ce este? Un horror, nu? Exact asta se întâmplă în film. Motivația bărbatului-lup din film de a ucide un copil este, de fapt, o răzbunare pe mama celor trei copii. Bărbatul-lup are o dorință puternică pentru femeia respectivă. Aceasta îl refuză și de aici pornește drama. Așa s-a ajuns la un horror psihologic. Victor Canache insistă mult pe psihologia acestor personaje, pe care așa le creionează și Ion Creangă“ a declarat Marius Borochi.

Bătrânețea nu-i grea doar din cauza bolii, ci și a tăcerii: Povestea unei bătrâne din Ungheni, căreia viața i-a oferit de toate – și bucurii, dar și pierderi dureroase

Într-o casa modestă, din satul Cetireni, raionul Ungheni, doamna Elizaveta își trăiește zilele cu o credință neclintită și o inimă plină de bunătate. La aproape 75 de ani, viața i-a oferit și bucurii, dar și pierderi dureroase. Soțul dumneaei a decedat demult, a rămas cu unicul fecior, dar nu se plânge. „Așa a vrut Domnul” – spune bătrâna, privindu-și mâinile muncite, parcă tot căutând acolo răspunsuri sau amintiri.

„M-am străduit să învăț să iubesc și să fiu iubită” – povestește doamna Elizaveta, cu privirea blândă. „Viața e grea de dus uneori, dar te învață să apreciezi fiecare clipă și fiecare gest frumos. Asta e lecția mea, poate, cea mai mare.” Cuvintele ei sunt pline de mângâiere, chiar și atunci când vorbește despre greutățile trecutului.

Sunt multe momente în care tăcerea o apasă, dar femeia își găsește alinarea la biserică, locul unde simte că face parte dintr-o familie mai mare. „Acolo suntem împreună. Părintele ne îndeamnă la bine, ne dă putere să mergem înainte, nu doar cu gândul, dar și cu faptele noastre. Aș vrea ca oamenii să știe cât de mult contează o vorbă bună.” 

Singurătatea nu o resimte doar ea. Sunt multe bătrâne în sat exact ca doamna Elizaveta, iar când se întâlnesc se întreabă adesea: „Ce mai faci? Mai poți?”. Se ajută cum pot una pe alta – o vorbă bună, o vizită sau o amintire. „E mare lucru să ai cu cine schimba o vorbă” spune cu glas cald. „Pentru că bătrânețea nu-i grea doar din cauza bolii, ci și a tăcerii.”

Așezată pe prispa casei, privind la grădină, femeia își amintește cu nostalgie de anii tinereții, de vremea când lucra asistentă medicală, își ajuta mereu colegii cu mare bună-voință. „În tinerețe, nu ne permiteau să vorbim despre credință. Eram învățați să fim atei, dar eu, în adâncul sufletului, simțeam că ceva lipsește. Acum, am înțeles” spune cu tristețe în glas. „Biserica mi-a dat un alt sens la viață – m-a învățat despre tradiții, obiceiuri, despre iubirea față de aproapele.”

Datorită sprijinului constant al preotului și al bisericii, doamna Elizaveta se simte împlinită. În fiecare duminică și la fiecare zi de sfântă sărbătoare, este mereu la biserică, participând cu bucurie la slujbe, iar în celelalte zile, ajută cu drag, așa cum poate, la curățenia în biserică sau în curtea acesteia. „Este o mângâiere imensă să știi că poți contribui la binele celor din jur. Acesta e adevăratul sens al vieții: să fii alături de ceilalți, să ajuți și fii ajutat. Fiecare om are nevoie de celălalt. Fiecare zâmbet, fiecare vorbă bună sunt o binecuvântare.” 

Și chiar dacă sănătatea nu-i mai permite să aibă grijă de grădina ei, așa ca pe vremuri sau cum și-ar dori, bătrâna are cu drag grijă de nepoți ei. „Copiii mă ajută la grădină, iar eu am grijă de mâncare, curățenie. În fiecare zi, trebuie să fac ceva bun.”  

Femeia știe să se împartă cu tot ce poate, inclusiv din micile daruri venite din partea celor care o susțin. „Pachetele de la Diaconia sunt o adevărată binecuvântare. Le împart cu nepoții și cu cei din sat care au mai multă nevoie. Părintele mereu se roagă pentru noi. Îi mulțumim pentru tot ce face!”

Cantina Socială Mobilă „Aproape de Aproapele” este un serviciu implementat de Misiunea Socială Diaconia, prin intermediul căruia de 12 ani oamenii nevoiași (bătrânii, persoanele fără adăpost, etc.) primesc un prânz cald.

Zilnic la Cantina Socială Mobilă „Aproape de Aproapele” sunt oferite 150 de prânzuri. În fiecare an, voluntarii Diaconiei distribuie în stradă peste  34 500  de mii de porții de mâncare pentru oamenii nevoiași. 

Acest lucru este posibil grație oamenilor de bună-credință, care în fiecare an se alătură campaniei de Paști „Masa Bucuriei”, organizată în sâmbăta Floriilor, de Diaconia.

Tradițional, campania culminează cu o amplă colectă națională de produse alimentare neperisabile, organizată în acest an în data de 12 aprilie, în peste 30 de localități, cu implicarea a sute de voluntari.

Donația ta poate umple farfuria unui flămând!

Articol realizat de Misiunea Socială ”Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei.

Noi date despre sănătatea lui Putin, dezvăluite după ce hackerii au spart computerul unei rude a dictatorului rus

Un grup de hackeri a obținut acces la datele medicale ale președintelui Vladimir Putin, după ce a reușit să intre în calculatorul lui Mihail Putin, rudă a liderului de la Kremlin, scrie adevarul.ro.

Potrivit publicației germane Bild, hackerii au găsit rezultatele unui test ADN realizat în 2022 de către compania rusă Genotek. Aceștia au afirmat că obținerea datelor lui Mihail a fost destul de simplă deoarece parola era destul de slabă.

Conform rezultatelor, Vladimir Putin și Mihail, în vârstă de 58 de ani, au un grad de potrivire genetică de 6,25% și o linie paternă comună.

Mihail Putin ocupă în prezent funcția de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Gazprom, poziție obținută în 2018.

Tot în urma spargerii, hackerii au descoperit că ambii sunt purtători ai haplogrupului E-V13, rar pentru Rusia, dar răspândit în Balcani și mai ales în Kosovo. Potrivit studiilor asupra acestui haplogrup, purtătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancer la prostată.

De asemenea, datele arată că purtătorii pot suferi și de paranoia. În 2010, Daily Mail scria că Adolf Hitler era purtătorul aceluiași haplogrup, E-V13.

În octombrie 2024, agenția de presă de stat rusă TASS a transmis că vizitele liderului rus, în vârstă de 72 de ani, la Spitalul Clinic Central au fost pentru „examene medicale obișnuite” efectuate în scopuri preventive. 

Cu toate acestea, au început să circule zvonuri și teorii cu privire la starea lui de sănătate mai ales după invazia țării sale a Ucrainei vecine, în februarie 2022. Zvonurile s-au concentrat pe mai multe tipuri de cancer, dar și boala Parkinson.

Vladimir Putin este recunoscut pentru paranoia pe care a dezvoltat-o, dat fiind faptul că evită contactul fizic și bea numai din propriul pahar, pe care îl aduce personal.

Biserica din lemn din Muzeul Satului Timișoara, monunemt istoric, vechi de 300 de ani, a ars în totalitate într-un incendiu devastator

Un incendiu violent a distrus noaptea trecută un monument istoric din vestul țării. Este vorba despre Biserica de lemn din incinta Muzeului Satului Bănățean, veche de aproape 300 de ani. În ciuda eforturilor pompierilor, lăcașul de cult nu a putut fi salvat. Criminaliștii au făcut cercetări la fața locului pentru a stabili cauzele incendiului, scrie digi24.ro.

Alerta s-a dat în toiul nopții. Cu toate că au ajuns rapid, pompierii nu au putut salva lăcașul de cult vechi de 300 de ani. Lefter Ovidiu Ioan, ISU Timiș: La momentul ajungerii echipajelor la fața locului incendiul se dezvolta liber, ardere generalizată la întreaga clădire și cu pericol de propagare la vecinătăți, respectiv casa parohială și troița din apropiere. Incendiul a fost lichidat în limitele găsite. Mitropolitul Banatului a cerut o inspecție urgentă a lăcașului de cult.

Dorel Micle, manager muzeu: Este cel mai important obiectiv din Muzeul nostru. Se poate restaura chiar partea cea mai autentică din clădire și avem salvate, pentru că erau la restaurat, partea de pictură. Preotul paroh și credincioșii au izbucnit în lacrimi când au văzut dezastrul. Criminaliștii încearcă acum să afle cauzele incendiului. Alin Cristian Scridon, preot paroh: Candele, noi nu folosim în bisericuța noastră, avem un întrerupător general, iar după ce terminăm slujbele, oprim curentul în intreaga bisericuță din spatele bisericii așa încât e greu să pot să mă pronunț. Este o tragedie. Biserica de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara era cel mai valoros lăcaş de lemn din Banat. Datează din anul 1746, iar în 1987 biserica a fost demolată în satul Topla şi adusă la Timişoara, în Muzeul Satului Bănăţean.

La Taraclia s-a deschis un centru pentru copiii orfani sau separați de părinți
Articolul anterior
Visezi la o vacanță de vis cu un buget optim? Atunci acest articol este pentru tine
Articolul următor
Close menu