Finanțist rus: Sancțiunile funcționează, economia a fost deraiată pentru mai mulți ani înainte

20/09/2022

News

Economia Rusiei pornise spre o creștere de 5%-6% în 2022 dacă sancțiunile occidentale nu ar fi deraiat-o pentru ani de zile și nu ar fi aruncat-o într-o perioadă de stagnare tehnologică, a declarat pentru Reuters Oleg Vyugin, fost viceguvernator al Băncii Rusiei și ministru adjunct de finanțe.

Vyugin a spus că nu a avut loc nicio catastrofă, sancțiunile radicale impuse Moscovei din cauza conflictului din Ucraina având o eficacitate de doar 30%-40%, deoarece Rusia a găsit modalități de a depăși restricțiile, dar a avertizat asupra unor probleme serioase în cazul în care veniturile în creștere ale Rusiei din exporturi vor scădea.

„Dacă nu ar fi existat sancțiuni, economia rusă ar fi putut crește cu 6% în acest an”, a declarat Vyugin, care a fost ministru adjunct de finanțe și viceguvernator al băncii centrale, înainte de a se retrage anul acesta dintr-un post de la Bursa din Moscova, într-un interviu acordat Reuters.

„În ianuarie-februarie se putea vedea o decolare foarte puternică. Se pare că există un efect negativ. În loc de o creștere de 5%, avem o scădere de 4%, deci sancțiunile funcționează”, a spus el.

Declarațiile sale vin în contextul în care oficialii ruși s-au întrecut în a lăuda rezistența economiei Rusiei în fața sancțiunilor, scrie hotnews.ro.

Perspectivele sunt sumbre

Președintele Vladimir Putin a afirmat că se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu doar 2% în acest an, o prognoză mai optimistă decât așteptările ministerului său al economiei (ce vede un minus de 3%), dar mult mai bună decât estimările din aprilie ale Băncii Mondiale, ce prognoza o prăbușire de 11,2%.

Excedentul de cont curent al Rusiei (diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor) a crescut de peste trei ori față de anul precedent în primele opt luni ale anului 2022, ajungând la un nivel record de 183,1 miliarde de dolari, deoarece veniturile au crescut în timp ce sancțiunile au dus la scăderea importurilor. Banca centrală se așteaptă ca excedentul de cont curent să se reducă în a doua jumătate a anului.

Vyugin a declarat că perspectivele sunt sumbre, în condițiile în care nu se întrevede un sfârșit al conflictului.

„Cifrele pot varia, dar principalul rezultat al sancțiunilor este că procesul de creștere economică din Rusia a fost întrerupt pentru mai mulți ani”, a spus el.

„În condițiile în care veniturile din exporturi sunt ridicate, economia primește un sprijin foarte puternic. Dar dacă exporturile vor fi puternic restricționate … acest lucru va provoca daune grave și vom asista la un nou ciclu de scădere a PIB-ului”, a spus el.

După ce au impus Rusiei cele mai stricte sancțiuni din istoria modernă, inclusiv eliminarea unora dintre băncile sale de top din sistemul financiar global, țările occidentale și aliații lor se pregătesc acum să limiteze consumul de petrol și gaze rusești.

Între timp, China culege roadele aprovizionării cu energie mai ieftină din Rusia, în timp ce Moscova privește spre est în căutarea unor piețe alternative.

Unele efecte ale sancțiunilor vor lovi cu întârziere

Vyugin se așteaptă ca unele efecte ale sancțiunilor să fie resimțite cu întârziere, și anume în sectorul tehnologic, unde dependența de importuri este mare.

Surse din industrie au declarat luna trecută pentru Reuters că liniile aeriene rusești, inclusiv Aeroflot, controlată de stat, au început să dezmembreze avioanele de linie pentru a-și asigura piesele de schimb pe care nu le mai pot cumpăra din străinătate din cauza sancțiunilor.

„Lumea va avansa, dar Rusia va folosi doar niște tehnologii de mâna a doua și va cheltui resurse uriașe pentru a recrea ceea ce există deja în lume, însă nu poate fi importat”, a declarat Vyugin.

„Dacă situația nu se va schimba, în Rusia va avea loc un declin treptat al nivelului de dezvoltare tehnologică”, a mai spus el.

O nouă funcție pe Tik Tok. Este cea mai mare schimbare din ultima perioadă

Utilizatorii TikTok vor putea posta clipuri cu o lungime de până la o oră. După ce a crescut deja de mai multe ori limita de timp a clipurilor pe care le acomodează, aplicația testează acum postarea filmărilor care au o lungime de până la 60 de minute.

Creatorii de conţinut care vând abonamente deja pot posta clipuri de 20 de minute, iar un număr limitat dintre utilizatori pot chiar posta filmări lungi de 30 de minute.

Surprize pentru utilizatorii Tik Tok

Clipurile scurte au fost poarta de intrare pe piaţa platformelor de video, migrând, treptat, către filmări mai lungi care oferă mai multe oportunităţi de monetizare. Limita de 60 de minute ar putea facilita postarea episoadelor întregi pentru producătorii sau platformele de streaming care vor dori să-şi promoveze un nou serial sau film, potrivi News.ro citat de evz.ro.

Tik Tok a făcut și alte actualizări

TikTok a actualizat și sistemele de revizuire a conținutului, pentru a încorpora mai eficient gradul de risc al unui videoclip (pe baza tipului de încălcare potenţială) şi audienţa aşteptată (pe baza conturilor urmărite), pentru a determina dacă conţinutul respectiv va fi eliminat, trimis pentru a fi revizuit de către un specialist sau dacă trebuie luată o altă decizie.

Platforma ia măsuri precum funcţiile care au restricţii de vârstă, marcarea conţinutului neeligibil pentru recomandare şi sistemul de organizare a conţinutului pe baza maturităţii (Content Levels), pentru a reduce conţinutul nepotrivit prin limitarea persoanelor care pot crea sau urmări anumite tipuri de conţinut.

Platforma chineză aplică noua politică privind dezinformarea asupra schimbărilor climatice, ce are ca scop eliminarea informaţiilor false, care neagă date ştiinţifice cunoscute, cum ar fi conţinutul care contestă existenţa schimbărilor climatice sau factorii care contribuie la aceasta.

„Similar cu alte politici referitoare la dezinformare, TikTok a început să lucreze cu parteneri independenţi de fact-checking prin care se asigură de acurateţea conţinutului. În plus, platforma a introdus şi un nou instrument de căutare care îi redirecţionează pe cei care caută conţinut legat de schimbările climatice către informaţii oficiale”, se arată în comunicatul companiei.

Loredana Groza, îndrăgostită lulea

Loredana Groza va cânta în deschiderea „Meciului de retragere al Generaţiei de Aur”, ce va avea loc pe data de 25 mai, pe Arena Naţională. Artista a recunoscut că a fost mereu atrasă de singurului român ce are în palmares 2 trofee de Champions League, Miodrag Belodedici.

„Belodedici a fost primul meu ‘crush’. Decupam pozele cu Belo din ziare. Colegele mele de liceu știu. Belodedici arată foarte bine, are niște ochi foarte frumoși.Dacă știam că sunt și albaștri, mă mutam în sudul țării, de unde e el.”, a spus Lori.

Artista a mai spus că se înțelege foarte bine cu foștii internaționali și că îi respectă mult. Ea a declarat că toți sunt idolii ei.„ Toți sunt idolii mei. Lăcătuș, este un prieten vechi, Panduru, Adi Ilie, Hagi, să nu mai vorbesc, Gică Popescu, Jean, Stelea, sunt ca frații mei, îi ador și îi respect. Au reușit să demonstreze că nu doar talentul este suficient pentru a deveni un mare sportiv”, a spus aceasta,potrivit Fanatik.

Loredana Groza, surpriză pentru foștii internaționali

Loredana Groza a pregătit un moment special jucătorilor din Generaţia de Aur la antrenamente, adaptând o piesă celebră pentru tricolori. „Te-aștept ca și când, numai Generația de Aur ar fi pe pământ! Mai presus de măriri, de căderi, de măriri, de cuvânt!” le-a cântat artista fostelor glorii, la nivelul gazonului, pe Stadionul ”Arcul de Triumf”.

Evenimentul de pe 25 Mai va avea loc la Arena Națională unde s-au vândut deja peste 50000 de bilete. La eveniment vor veni și Jose Mourinho, Rivaldo, Hristo Stoicikov şi mulţi alţii.

Primul tratat internaţional privind inteligența artificială, adoptat de Consiliul Europei

Consiliul Europei a adoptat vineri primul tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic menit să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a standardelor juridice privind democraţia în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială (AI), scrie stiripesurse.md.

“Tratatul, care este deschis spre semnare şi ţărilor din afara Europei, stabileşte un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viaţă al sistemelor de AI şi abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în acelaşi timp inovarea responsabilă”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei, citat de AFP.

Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind inteligenţa artificială şi drepturile omului, democraţia şi statul de drept a fost adoptată, la Strasbourg, în cadrul reuniunii ministeriale anuale a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care reuneşte miniştrii afacerilor externe din cele 46 de state membre.

Textul a fost elaborat pe parcursul a doi ani de un organism interguvernamental care a reunit cele 46 de state membre ale Consiliului, Uniunea Europeană şi 11 state terţe (în special Statele Unite, Australia, Canada, Israel şi Japonia), precum şi reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi ai mediului academic, în calitate de observatori.

“Convenţia stabileşte cerinţe de transparenţă şi control adaptate contextelor şi riscurilor specifice, în special identificarea conţinutului generat de sistemele AI”, spune Consiliul Europei.

“Părţile vor trebui să adopte măsuri pentru a identifica, evalua, preveni şi atenua posibilele riscuri şi pentru a evalua necesitatea unui moratoriu, a unei interdicţii sau a altor măsuri adecvate privind utilizarea sistemelor AI atunci când o astfel de utilizare este susceptibilă să prezinte riscuri incompatibile cu standardele privind drepturile omului”, continuă organismul european.

Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului Europei, a salutat adoptarea unui “tratat internaţional unic care va asigura că inteligenţa artificială respectă drepturile oamenilor”.

“El răspunde necesităţii de a avea o normă de drept internaţional susţinută de state de pe diferite continente unite de valori comune, ceea ce face posibilă valorificarea avantajelor inteligenţei artificiale, reducând în acelaşi timp riscurile pe care le reprezintă. Prin acest nou tratat, intenţionăm să asigurăm utilizarea responsabilă a AI, una care respectă drepturile omului, democraţia şi statul de drept”, a adăugat ea.

Convenţia-cadru va fi deschisă spre semnare la Vilnius, la 5 septembrie, cu ocazia unei conferinţe a miniştrilor justiţiei.

Uniunea Europeană a adoptat, de asemenea, o lege la începutul lunii martie pentru a reglementa sistemele AI, cum ar fi ChatGPT, o legislaţie unică în lume.