Fluxul de refugiaţi este în descreştere în Republica Moldova, iar o parte dintre ucraineni se întorc în ţară. Centrele de plasament, ocupate în proporție de 46%

17/03/2022

News

Fluxul de migranţi este în descreştere comparativ cu primele zile de la instituirea stării de urgenţă, însă se menţine la un nivel ridicat. Din numărul total de 351 de mii de cetăţeni străini intraţi pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, 247 de mii au traversat teritoriul ţării către România, 104 mii au rămas în Moldova, iar 12,5 mii au revenit în Ucraina, transmite IPN.

Şeful Poliţiei de Frontieră, Rosian Vasiloi, a declarat într-un briefing de presă că un flux atât de mare de migranţi la frontiera Republicii Moldova nu a mai fost, dar au fost pregătite planuri care au permis intervenţia oportună pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei. Toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, 21 internaţionale şi cinci interstatale, cât şi cu România au fost şi sunt funcţionale. Pentru fluidizarea traficului a fost suplinit personalul Poliţiei de Frontieră. Regimul de activitate a PTFS „Lipcani-Rădăuţi Prut” a fost modificat din „Activitate în regim de zi” în „Activitate Non Stop”. Au fost asigurate condiţiile pentru acordarea asistenţei medicale în cele mai solicitate puncte de trecere. Odată cu închiderea spaţiului aerian al Republicii Moldova, o bună parte a personalului din Aeroportul Internaţional Chişinău este antrenat în activităţi de supraveghere şi control al trecerii frontierei în alte subdiviziuni tactice ale Poliţiei de Frontieră.

Până acum, s-au înregistrat 185 de cazuri de trecere ilegală a frontierei de stat şi au fost documentate peste 650 de persoane, majoritatea ucraineni, bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani care, urmare a măsurilor restrictive impuse de statul vecin la ieşirea din ţară, au încercat să eludeze controalele la frontieră. Dintre ei, circa 400 au solicitat au solicitat azil în Republica Moldova, peste 80 au fost supuşi mecanismului de readmisie, fiind transmişi autorităţilor ucrainene, peste 170 de cazuri rămân în procedură.

Între timp, în țară sunt aprobate 102 centre de plasament, cu o capacitate totală de 9.245 de locuri, dintre care doar 4.270 sunt ocupate.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) coordonează procesul de aprobare și finanțare a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați, prin intermediul Agenției Naționale de Asistență Socială, organizează recepția și distribuția ajutoarelor umanitare și a donațiilor prin depozitele de la Vatra (ajutoare umanitare) și Leușeni (CTIF) – Chișinău (șoseaua Hâncești 61), scrie tribuna.md.

Astăzi, sunt aprobate 102 centre de plasament, cu o capacitate totală de 9245 locuri, dintre care sunt ocupate 4270 locuri (46%).

Din cele 102 de centre de plasament, 49 au fost create de autoritățile publice locale raionale, 16 de direcțiile de profil ale municipiului Chișinău, 19 de instituții de învățământ, 10 de organizații necomerciale, 4 de întreprinderi de stat și 2 de primării.

Prin dispozițiile CSE, pentru finanțarea Centrelor de plasament au fost alocate 5 milioane de lei Ministerului Muncii și Protecției Sociale (pentru centrele create de organizațiile necomerciale și instituțiile publice) și 21,3 milioane de lei autorităților publice – consiliilor raionale, UTAG și municipiilor Bălți și Chișinău. Pentru Centrele autorizate de autoritățile publice locale de nivelul 1 vor fi alocate resurse după prezentarea devizelor de cheltuieli.

Începând cu 27 februarie în Republica Moldova au intrat 147 loturi de ajutoare umanitare, cu o greutate totală de 1088 tone și în valoare de 103 milioane lei. Trei sferturi din loturi au fost recepționate de societatea civilă și organizațiile internaționale.

Principalele țări donatoare sunt Germania (331 tone), România (143 tone), Italia (105 tone), Elveția (89 tone) și Franța (81 tone).

Ministerul Muncii și Protecției Sociale organizează distribuția ajutoarelor umanitare de la Centrul de recepție și triere de la Vatra. Până pe data de 16 martie au fost livrate bunuri către 19 centre de plasament a refugiaților. Detaliile despre produsele intrate, distribuite și disponibile pe stoc sunt actualizate zilnic. Centrele de plasament pot solicita produse prin platforma UAHelp.

Suplimentar, aseară, la depozitul de pe șoseaua Hâncești 61 au ajuns 9 loturi cu o greutate totală de 21,4 tone, donate de diaspora moldovenească pentru susținerea refugiaților. Aceste donații sunt astăzi sortate și vor fi distribuite către autoritățile locale și centrele de plasament.

Acces gratuit pentru toți copiii la ZOO pe 1 iunie

De Ziua Internațională a Copilului, la Grădina Zoologică va avea loc Ziua Ușilor Deschise. Intrarea pentru copii de toate vârstele va fi gratuită. Despre aceasta a anunțat edilul capitalei, Ion Ceban, la o ședință a Primăriei Chișinău, subliniind investițiile municipalității în reabilitarea și modernizarea Grădinii Zoologice, transmite IPN.

Ziua Ușilor Deschise se mai organizează pe 1 iunie la Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate”. Potrivit directorului interimar al întreprinderii, Igor Gîrlea, vizitatorii, de la mic la mare, vor putea vedea cum lucrează autospecialele, să afle mai multe despre sortarea corectă a deșeurilor la sursă și despre procesul privind gestionarea deșeurilor.

Mai mult, operatorul municipal de salubrizare va organiza activități educative, jocuri și concursuri cu premii.

Ziua Copilului, marcată pe 1 iunie, a intrat în istorie începând cu anul 1925, când la Geneva s-a ţinut Conferinţa Mondială pentru Bunăstarea Copiilor și a fost adoptată Declarația pentru protecția copilului. În anul 1954, UNICEF a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare Stat să dispună de o zi dedicată copiilor.

Cresc tensiunile după ce Rusia a descoperit 511 miliarde de barili de petrol în Antarctica

Rusia a descoperit o cantitate importantă de petrol, echivalentă cu de 10 ori producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani. Temerile legate de eventuale foraje cresc, scrie evz.ro.

De câteva zile speculațiile se înmulţesc. Descoperirea de către Rusia a unor rezerve mari de petrol pe teritoriul britanic al Antarcticii este subiect de mare îngrijorare în Anglia și nu numai. „Rezervele descoperite conțin aproximativ 511 miliarde de barili de petrol, de aproximativ 10 ori mai mult decât producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani”, au informat mai multe instituții de presă, inclusiv publicația britanică „The Telegraph”.

Acest inventar a fost semnalat Moscovei de navele de cercetare rusești, conform dovezilor furnizate săptămâna trecută Comitetului de Audit de Mediu (EAC) al Camerei Comunelor. „Aceste studii sunt un preludiu la introducerea platformelor de foraj pentru a exploata această regiune virgină în căutarea combustibililor fosili”, au avertizat parlamentarii britanici.

Semnat în 1959 la Washington, Tratatul Antarctic oferă o protecție semnificativă pentru zonă. Țările semnatare recunosc astfel „că este în interesul întregii omeniri ca Antarctica să fie pentru totdeauna rezervată exclusiv activităților pașnice și să nu devină nici scena, nici miza disputelor internaționale”.

„Deși nu are pretenții teritoriale în Antarctica, Rusia, alături de Statele Unite și China, și-a consolidat treptat prezența în regiune în ultimii ani prin diferite campanii științifice, înființând cinci stații de cercetare în teritoriu din 1957”, relatează revista „Newsweek”.

Săptămâna trecută, „deputatul David Rutley a declarat EAC că departamentul său a decis să aibă încredere în asigurările Rusiei că țara efectuează doar cercetări științifice, adăugând: Rusia și-a reafirmat recent angajamentul față de elementele cheie ale tratatului”, detaliază „Telegrafph”. Unii experți din regiune au avertizat că „a fost naiv să avem încredere în Rusia că își va îndeplini obligațiile – așa cum a arătat invazia sa în Ucraina”.

Potrivit lui Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway College din Regatul Unit, citat de „Newsweek”, activitățile Rusiei trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că sunt conforme cu standardele internaționale. „Există îngrijorări că Rusia colectează date seismice care ar putea fi interpretate mai degrabă ca prospectare decât ca cercetare științifică […] Activitățile Rusiei trebuie înțelese ca o decizie ce urmăreşte subminarea normelor asociate cercetării seismice și, la urma urmelor, ca un precursor pentru extracția viitoare de resurse”, a argumentat el.

Acțiunile Rusiei în regiune ar putea „semnala o potențială amenințare la adresa interzicerii permanente a exploatării miniere”.

Natalitatea în R. Moldova a scăzut drastic! În 2023, s-au născut cu 3.000 de copii mai puțin

Anul trecut, în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și municipiul Tighina), s-au născut aproximativ 24 000 de copii, fiind în descreștere cu circa 3 000 (sau cu 11%), comparativ cu anul 2022, conform Biroului Național de Statistică, citat de evz.ro. Din numărul nou-născuților, peste 50% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți – la 100 fete. Tot în 2023, în mediul urban de peste Prut, numărul nou-născuților a fost mai mic cu peste 4000 copii (sau cu peste 30%) față de cel rural.

Femeile din mediul rural basarabean nasc mai mulți prunci

În orașele de peste Prut, s-au născut peste 9000 de copii (sau peste 41% din totalul nou-născuților din Republica Moldova), în comparație cu situația din localitățile rurale, unde s-au înregistrat peste 14 000 nou-născuți (constituind aproape 59% din cifra totală).

În anul 2023, vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind aceeași ca și în anul precedent. Apoi, mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (23,9 ani), față de mamele din mediul urban (27,3 ani), potrivit BNS.

Ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriilor a fost de peste 80% (sau 19,6 mii copii), iar fiecare al 5-lea copil de peste Prut s-a născut în cupluri neînregistrate oficial (4,4 mii persoane sau peste 18%). Pe medii de reședință, cifra nou-născuților în anul de referință, în localitățile urbane, a fost mai mic cu 4,3 mii copii (sau cu peste 30%) față de cele rurale.

De asemenea, în orașele din R. Moldova există mai puține familii cu patru și mai mulți copii. Majoritatea nou-născuților în asemenea familii, revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2,4 mii de copii din familii cu mulți copii, peste, 75,0% s-au născut în localități rurale, conform aceleiași surse.

Exodul continuu de peste 30 de ani și creșterea vârstei de căsătorie au provocat criza demografică în RM Demograful Valeriu Sainsus, conf. univ. în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, a explicat factorii ce influențează scăderea natalității și cum ar putea fi ameliorată această situație. „Vârsta de căsătorie în Republica Moldova a crescut semnificativ.

Din perspective demografice, fenomenul semnifică faptul ca numărul de copii născuți per familie să fie unul sau chiar mai puțini. Cu cât vârsta de căsătorie e mai mare, cu atât numărul de copii născuți este mai mic. Un alt factor important al scăderii natalității este și emigrația excesivă. Totuși, în Republica Moldova sunt necesare și politici direcționate pe dimensiunea familiei, care ar aduce dividend economic tuturor membrilor familiilor și bunăstării lor”, observă demograful Valeriu Sainsus.