Fostul redactor de discursuri al lui Putin susține că liderul rus ,,își va numi succesorul în acest an, apoi se va retrage la palatul său cu bară de striptease de la Marea Neagră”

Fostul redactor de discursuri al lui Vladimir Putin susține că președintele rus va demisiona în curând și că se va retrage în palatul său de la Marea Neagră, în valoare de peste un miliard de euro.

putin, palat

Abbas Gallyamov, care a lucrat pentru liderul rus între 2000 și 2010, spune că Vladimir Putin va preda fotoliul de președinte al Rusiei unui succesor ales cu grijă înainte de a se retrage în faimosul palat de la Marea Neagră, despre care se crede că îi aparține.

Acesta susține că Putin este tot mai presat de războiul pe care l-a provocat în Ucraina, în care armata Kremlinului înregistrează numeroase eșecuri în fața trupelor ucrainene. Din această cauză, Putin ar plănui o retragere pașnică din fruntea Rusiei, notează DailyStar.

Ar putea întoarce armele împotriva lui Putin

Gallyamov a declarat pentru canalul YouTube Khodorkovsky Live că Putin probabil nu va lupta la alegerile din 2024 și va căuta în schimb să cedeze puterea unui succesor tehnocrat care ar putea negocia un sfârșit al războiului cu Ucraina și cu Occidentul.

Însă, apropiații lui Putin nu-l mai văd ca pe un „garant al stabilității” și sunt alarmați de ascensiunea lui Evgheni Prigojin, șeful grupării militare de mercenari Wagner, care este până acum loială Kremlinului, dar care s-ar putea întoarce împotriva unei elite văzute ca eșuând în război, a adăugat Gallyamov.

„Cei mai puternici oameni de la Kremlin se uită la Prigojin și încetează să-l mai vadă pe Putin ca garant al stabilității lor. Întregul aparat stă îngrozit, uitându-se la Prigojin și fiind speriat că forțele sale vor veni după ei. Ei se tem personal de barosul lui (pedeapsa extrajudiciară aplicată soldaților săi condamnați la închisoare care refuză să lupte sau caută să dezerteze în Ucraina – n.r.)”, a spus el.

Dacă Putin va încerca să fie nominalizat pentru încă un mandat de președinte, atunci „ar putea într-adevăr să cadă și să nu reușească să fie ales”.

Gallyamov a avertizat: „El ar încerca să fraudeze alegerile, dar va fi o revoluție… Este un risc mult prea mare pentru sistem”.

Cine ar putea fi succesorul lui Putin

Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, va desemna probabil un subaltern de încredere în funcția de președinte – primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, premierul Mihail Mișustin și loialul său șef adjunct de cabinet Dmitri Kozak au fost menționați ca posibili succesori.

„Astfel de oameni pot câștiga cu adevărat alegerile. Da, atunci ei vor trebui să negocieze cu Ucraina, cu Occidentul și să scoată din impasul din sistem”, a declarat Gallyamov.

„Pentru Putin, aceasta este o opțiune bună”, spune Gallyamov, în comparație cu soarta altor foști tirani, cum ar fi liderul român Nicolae Ceaușescu sau generalul libian Gaddafi. „Cel puțin, Putin va avea garanții de securitate personală”.

Legile actuale înseamnă că Putin și-ar încheia zilele ca „senator pe viață” și ar avea ocazia de a-și încheia zilele în liniște în palatul său din Gelendzhik.

Striptease la palat

Controversatul palat al lui Putin ar avea circa 16 etaje sub pământ, cel puțin asta a dezvăluit unul dintre constructorii implicați, și include o sală dedicată dansului la bară pentru divertismentul său.

Imagini ale controversatului palat de un miliard de euro de la Marea Neagră au fost dezvăluite de liderul opoziției și militantul anticorupție Alexei Navalny, care se află și acum într-o închisoare din Rusia, fiind grav bolnav.

Palatul are incluse, printre multe altele, o podgorie, dar și o sală de „striptease” cunoscută sub numele de „narghilea”, cu o scenă și un stâlp pentru artiști.

Acesta include un „complex subteran cu 16 etaje” comparat cu bârlogul unui răufăcător din seria James Bond.

Un inginer devenit informator care ar fi lucrat la construcție a catalogat palatul drept o „comoară națională”, cu pasaje subterane îngropate în stâncă.

Evident înțepat de aceste dezvăluiri, Arkady Rotenberg, prietenul oligarh al lui Putin, a susținut fără convingere că palatul – păzit de o echipă de specialiști în securitate de la Kremlin – îi aparține lui și nu lui Putin.

sursa

Pe lângă tarifele vamale, China limitează și exporturile de pământuri rare, folosite în industria apărării, a automobilelor electrice, a energiei și a electronicii

Pe lângă anunțarea unor tarife de 34 de procente la importurile din SUA, China a declarat că va impune restricții la export pentru așa-numitele pământuri rare, notează The Telegraph.

Decizia face parte din pachetul de răspuns al Beijingului la tarifele impuse de Donald Trump și restrânge aprovizionarea Occidentului cu minerale utilizate pentru fabricarea armelor, a produselor electronice și a unei serii de bunuri de consum.

China produce aproximativ 90 % din pământurile rare din lume, un grup de 17 elemente utilizate în industria apărării, a automobilelor electrice, a energiei și a electronicii.

Statele Unite au o singură mină de pământuri rare, iar cea mai mare parte a aprovizionării lor provine din China.

Beijingul a anunțat aceste decizii vineri, ca parte a unui pachet mai amplu de tarife și restricții pentru companii, ca represalii la decizia lui Trump de a crește tarifele pentru majoritatea produselor chinezești la 54 %.

Restricțiile la export includ nu numai mineralele extrase, ci și magneții permanenți și alte produse finite care vor fi dificil de înlocuit, au declarat analiștii.

Măsura, care afectează exporturile către toate țările, nu doar către SUA, este cea mai recentă demonstrație a capacității Chinei de a-și valorifica dominația asupra mineritului și prelucrării mineralelor esențiale.

Șapte categorii de pământuri rare medii și grele, inclusiv samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutețiu, scandiu și articole legate de ytriu, vor fi introduse pe o listă de control al exporturilor începând cu 4 aprilie, potrivit Ministerului Comerțului din China.

Uniunea Europeană anunţă o „nouă eră” în comerţul său cu cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, promițând o investiție uriașă în aceste țări

Liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune bogată în resurse naturale, au participat vineri, la Samarkand, în Uzbekistan, la un summit cu reprezentanţi ai Uniunii Europene. Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului au sărbătorit apariţia unei „noi ere”, promiţând un „parteneriat strategic” bazat pe „angajament reciproc” în relaţiile lor cu Uniunea Europeană, o cooperare de natură să concureze Moscova, dar şi Beijingul, relatează AFP.

Potrivit Comisiei Europene, iniţiativa „Global Gateway” ar trebui să mobilizeze investiţii de 300 de miliarde de euro până în 2027.

Promiţând să ofere o alternativă la „noile drumuri ale mătăsii” propuse de Beijing, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei de la Bruxelles, însoţită de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că va oferi un sprijin de 12 miliarde de euro acestor ţări.

Europa intenţionează să se implice în patru sectoare: transport, resurse naturale, energie verde şi conectivitate digitală.

„Noile drumuri ale mătăsii” este un proiect chinezesc, început în 2013, care urmăreşte să stabilească o legătură economică între China şi alte regiuni ale lumii. În special, se intenţionează strângerea legăturilor comerciale cu Asia Centrală prin intermediul unei vaste reţele de coridoare feroviare şi rutiere.

Această regiune, care este la fel de vastă ca UE, are rezerve uriaşe de materii prime, dar nu găzduieşte decât aproximativ 80 de milioane de oameni. Resursele sale naturale sunt foarte râvnite. „Ţările dumneavoastră sunt înzestrate cu resurse imense. Aceste materii prime sunt sângele viitorului economiei mondiale”, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Şavkat Mirzioev, preşedintele Republicii Uzbekistan, a subliniat „transformarea profundă şi durabilă a Asiei Centrale”, care a făcut mari progrese în materie de colaborare. Prin apropierea de Uniunea Europeană, Asia Centrală, care aspiră să se prezinte ca un pol unitar după treizeci de ani de tensiuni, încearcă să obţină ceea ce puterile rusă şi chineză nu pot oferi, în special anumite tehnologii avansate.

UE, cel mai mare investitor regional (40 % din total), rămâne principalul furnizor de ajutor pentru dezvoltare în această regiune extrem de sensibilă la schimbările climatice, cu un buget de aproximativ 550 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027.

Von der Leyen a subliniat „oferta diferită” a Europei, făcând referire la promisiunea europeană de „parteneriat necondiţionat”.

Cu toate acestea, China şi Rusia vor fi greu de înlăturat şi îşi consolidează influenţa asupra regiunii. Beijingul alocă împrumuturi de miliarde de dolari pentru dezvoltare şi infrastructură, în timp ce Moscova îşi accentuează legăturile istorice cu fostele republici sovietice din Asia Centrală.

Anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat indignarea faţă de iniţiativele americane şi europene de „perturbare a legăturilor comerciale, de cooperare şi culturale tradiţional strânse” între Rusia şi aceste ţări.

Pentru a facilita comunicarea cu aceste ţări fără a trece prin Rusia, Ursula Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa progreselor înregistrate în proiectul său de transport comercial rapid pe Marea Caspică, care riscă să fie blocată de nisip şi este puternic poluată.

În timpul summitului, subiectul drepturilor omului în aceste ţări încă foarte autoritare, cum ar fi ţara gazdă, Uzbekistan, a părut să fie lăsat deoparte. O serie de ONG-uri semnalează o deteriorare a situaţiei, denunţând încarcerarea opozanţilor şi a jurnaliştilor.

Directorul ANP, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea lui Recean

Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea premierului Dorin Recean. Informațiile au fost confirmate pentru Unimedia de directorul ANP.

„Da, am acceptat. Sunt ofițer. Ordinele se execută, nu se discută”, a declarat pentru Unimedia, Anatolie Falca.

Astăzi, premierul Dorin Recean i-a solicitat demisia directorului ANP, Anatolie Falca, după ce scandalul cu Legea Amnistiei a luat amploare, iar deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS.

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.

Un comandant Wagner a dezertat și cere azil în Europa. Andrei Medvedev: ”Mă tem pentru viața și sănătatea mea”
Articolul anterior
De ce nu ar trebui să folosești niciodată apă clocotită pentru a desfunda chiuveta
Articolul următor
Close menu