Furios pe Putin, Donald Trump îl atacă și pe Volodimir Zelenski

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat duminică enervat de omologul său rus Vladimir Putin şi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, exprimându-şi frustrarea faţă de obstacolele care împiedică un acord de încetare a focului între cele două ţări, relatează AFP citat de digi24.ro.

Donald Trump s-a declarat iniţial „foarte supărat” şi „furios” de reticenţa preşedintelui rus de a se angaja într-un acord de încetare a focului în Ucraina şi a ameninţat că va impune noi taxe pe petrolul rusesc, potrivit unui interviu acordat duminică postului NBC, scrie News.ro.

„Am fost foarte enervat, furios” pe Vladimir Putin după ultimele sale comentarii cu privire la Ucraina, a declarat Donald Trump la telefon jurnalistei NBC Kristen Welker. Şeful statului a ameninţat că va impune „tarife secundare pentru tot petrolul care pleacă din Rusia”. Vineri, preşedintele rus evocase ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, pentru a organiza alegeri prezidenţiale „democratice” în ţară şi a negocia apoi un acord de pace cu noile autorităţi.

Cu toate acestea, în declaraţiile ulterioare de duminică, Trump şi-a moderat tonul faţă de Putin şi l-a atacat pe omologul său ucrainean, pe care l-a acuzat că vrea să întoarcă spatele unui acord privind mineralele ucrainene pe care Statele Unite doresc să le exploateze. Vorbind cu jurnaliştii la bordul Air Force One, preşedintele american şi-a explicat frustrarea.

„Am fost dezamăgit într-un fel”, a declarat Trump, în special în legătură cu „unele dintre lucrurile pe care (Vladimir Putin) le-a spus în ultimele două zile despre Zelenski, pentru că el nu îl consideră pe Zelenski credibil”. „El ar trebui să facă o înţelegere cu el, indiferent dacă îi place sau nu”. „Aşa că nu am fost mulţumit, dar cred că va fi unul bun şi cu siguranţă nu aş vrea să impun Rusiei tarife secundare”.

Donald Trump şi-a îndreptat apoi criticile către preşedintele ucrainean. „Văd că încearcă să se retragă din acordul privind pământurile rare. Şi dacă o va face, va avea probleme. Mari, mari probleme”, a spus el. „Avem un acord privind pământurile rare şi acum el spune, ei bine, ştiţi, vreau să renegociez acordul. Vrea să devină membru al NATO. Ei bine, el nu va fi niciodată membru al NATO. El înţelege asta. Aşa că vrea să renegocieze acordul”.

După trei ani de război care au făcut zeci de mii de victime, Donald Trump îşi propune să pună capăt conflictului. În acest scop, el a rupt izolarea diplomatică impusă de Occident lui Vladimir Putin după invazia rusă din Ucraina. Administraţia sa face presiuni pentru o încetare rapidă a războiului, organizând discuţii indirecte cu oficiali ruşi şi ucraineni, dar acestea nu au produs niciun progres concret.

Sub presiunea SUA, Kievul a fost de acord cu o încetare necondiţionată a luptelor timp de 30 de zile, pe care Moscova a respins-o de atunci. Rusia a fost de acord cu un moratoriu mult mai limitat asupra siturilor energetice, dar Moscova şi Kievul se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ambele părţi au fost de acord în principiu cu un armistiţiu în Marea Neagră, dar Moscova a pus apoi condiţii, inclusiv ridicarea sancţiunilor de către ţările occidentale, care nu par a fi acceptate pe termen scurt.

„De prea mult timp, propunerea americană pentru o încetare necondiţionată a focului a rămas pe masă fără un răspuns adecvat din partea Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski sâmbătă seara. Kievul a acuzat Rusia de „crime de război” după ce o serie de atacuri cu drone au ucis cel puţin două persoane şi au lovit un spital militar din Harkov sâmbătă seara. Duminică, Rusia a revendicat capturarea unui sat aflat la şapte kilometri de frontiera administrativă a regiunii Dnipropetrovsk din centrul Ucrainei, o regiune în care forţele Moscovei nu au mai pătruns până acum.

Guvernul aprobă modificări la legea privind gazele naturale

Guvernul Republicii Moldova a aprobat amendamente la Legea cu privire la gazele naturale pentru a combate dominația actuală a „Moldovagaz” pe piață. Proiectul de lege în acest sens a fost aprobat miercuri în cadrul ședinței Guvernului.

În nota explicativă a documentului se spune că, în pofida faptului că cota Moldovagaz pe piața cu amănuntul a gazelor naturale a scăzut cu aproximativ 7% – de la 97,69% în 2022 la 90,5% în prima jumătate a anului 2024 – compania continuă să domine piața, transmite Infotag.

Pentru o mai mare liberalizare, guvernul intenționează să clasifice consumatorii pe categorii. În prezent, numai consumatorii rezidențiali și micii consumatori non-casnici, precum și întreprinderile și instituțiile care furnizează servicii sociale, vor fi eligibili pentru furnizarea de gaze în conformitate cu tarifele reglementate, în timp ce restul vor trebui să intre pe „piața liberă”.

„În 2024, 87 de întreprinderi mari din Moldova achiziționau deja gaze naturale exclusiv de pe piață. Aceasta este semnificativ mai mult decât în 2023, când doar 27 de companii operau pe piața liberă. În doar un an, 60 de companii au decis să treacă la piața liberă a pieței gazelor naturale, consolidând astfel dezvoltarea pieței gazelor naturale din țară”, se spune în comunicat.

Modificările prevăd „implementarea unui mecanism de aplicare a unui tarif unic de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova”.

De asemenea, potrivit proiectului, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va trebui să numească o nouă companie care să furnizeze gaze în regiunea transnistreană (această funcție este îndeplinită în prezent de Moldovagaz). 

Această decizie a fost luată „ca urmare a încetării furnizării de gaze către regiunea transnistreană de către Gazprom începând cu 1 ianuarie 2025”. De asemenea, această companie va fi responsabilă de crearea de rezerve de gaze, care ar trebui să reprezinte „cel puțin 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor casnici și al întreprinderilor și instituțiilor din regiune”.

Stamate, despre amnistia criminalilor periculoși: Nu Parlamentul i-a eliberat

Într-un interviu recent, deputata neafiliată Olesea Stamate a oferit explicații detaliate privind Legea amnistiei din 2021 și modificările controversate care au urmat, inclusiv cele ce au permis comutarea pedepselor pentru deținuții condamnați pe viață. În cadrul podcastului „Mai întreb o dată”, Olesea Stamate a respins orice responsabilitate directă privind eliberarea unor criminali periculoși și susține că toate deciziile în acest sens au fost luate de instituțiile abilitate, nu de Parlament.

colaj foto: stiri.md

Întrebată dacă își asumă vreo responsabilitate pentru eliberarea unor infractori periculoși, deputatul a spus că „sunt autorități care au fost implicate în procesul de luare a deciziilor și ar fi trebuit să monitorizeze acest proces”, transmite Știri.md.

Ea a admis că Legea amnistiei din 2021 este unică în istoria Republicii Moldova prin numărul mare de modificări ulterioare, nu mai puțin de trei în decurs de un an (martie, iulie și noiembrie 2022). În trecut, astfel de legi nu au fost modificate deloc.

Olesea Stamate a argumentat că instabilitatea legislativă nu este o excepție, ci o consecință a unui proces legislativ imperfect.

„Ar fi ideal să avem legi perfecte din prima, dar realitatea e alta. Dacă vă uitați și la modificările Legii Procuraturii sau la legile Vettingului, veți vedea că și acolo au fost multe intervenții post-adoptare”, a spus ea.

Deputata a recunoscut că este fără precedent ca o lege a amnistiei să vizeze și condamnații la detenție pe viață, însă a explicat că actul nu a prevăzut eliberarea acestora, ci doar o posibilitate de comutare a pedepsei la 30 de ani de detenție, în anumite condiții.

„Amnistia este un act de clemență. Persoanele condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave pot fi iertate, iar celor care au comis infracțiuni grave li se poate reduce pedeapsa parțial cu o cincime, o pătrime…”, a explicat Stamate.

Deputatul a spus că, în cazul celor condamnați pe viață, legea nu prevede o reducere automată a pedepsei, ci comutarea acesteia la 30 de ani de detenție, dacă se constată un risc redus sau mediu de recidivă, evaluat inițial de un expert psiholog-judiciar atestat.

Una dintre cele mai criticate modificări a fost eliminarea obligativității evaluării riscului de recidivă de către un psiholog-judiciar atestat. Astfel, Olesea Stamate a explicat că această modificare a fost necesară deoarece în întreaga țară existau doar 2-3 astfel de specialiști, ceea ce făcea imposibilă aplicarea legii în condițiile date.

„Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a semnalat că nu avea capacitatea de a implica acești experți în evaluarea tuturor cererilor. Nu era realist să mărim numărul acestor specialiști într-un termen scurt”, a spus deputata.

Stamate a mai explicat că, inițial, legea propunea ca o comisie unică la nivelul ANP să analizeze cererile. Această soluție, care ar fi permis implicarea celor câțiva psihologi disponibili, a fost respinsă de ANP pe motiv de suprasolicitare logistică. Administrația a cerut ca fiecare penitenciar să aibă propria comisie, iar Parlamentul a acceptat această propunere.

Un al doilea amendament, semnat tot de Olesea Stamate, a eliminat cu totul referirea la riscul de recidivă în aliniatul 7 al legii. Deputata susține că această schimbare a fost necesară pentru a elimina o contradicție internă între două aliniate ale legii.

„Cel mai probabil, sesizarea privind contradicția a venit de la ANP. Nu-mi amintesc exact dacă a fost pe cale scrisă sau telefonică, dar știu că au făcut și demersuri către Ministerul Justiției”, a precizat ea.

Întrebată dacă modificările operate au dus la confuzie în rândul judecătorilor, Olesea Stamate a răspuns că, „dimpotrivă, forma inițială a legii a creat probleme”. Ea a dat exemplul unui caz concret în care un judecător a ridicat o excepție de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, pe aspecte care au fost ulterior corectate prin amendamente.

Ultimele statistici din sistemul penitenciar arată că peste 50% dintre deținuți au avut antecedente penale, iar o bună parte dintre aceștia sunt recidiviști care au trecut de cel puțin trei ori prin închisoare. Întrebată pe ce s-a bazat încrederea în evaluările psihologice făcute de persoane necertificate, Stamate a subliniat că problemele din sistem sunt mai adânci.

„Aceste cifre sunt alarmante și ele ar trebui să ne îngrijoreze nu doar în contextul amnistiei, ci privind eficiența sistemului penitenciar. Dacă recidiva este o normă, atunci înseamnă că sistemul de reeducare eșuează”, a concluzionat ea.

În final, deputata a explicat că amendamentul din noiembrie 2022, care a introdus expres posibilitatea comutării pedepsei de detenție pe viață cu 30 de ani de închisoare, a fost necesar pentru a corecta o omisiune din forma inițială a legii.

„Termenul inițial de reducere a pedepsei nu se aplica deținuților pe viață, deci era nevoie de această completare”, a precizat Stamate.

De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea Olesei Stamate, fosta șefă a Comisiei juridice, numiri și imunități, din cadrul formațiunii politice, în urma implicării sale în modificările controversate ale legii amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți periculoși.

Jaf în plină stradă la Botanica! Un tânăr de 26 de ani i-a smuls geanta unei bătrâne de 88 de ani

Un bărbat de 26 de ani din raionul Florești a fost arestat pentru 30 de zile, fiind învinuit de comiterea unui jaf stradal în sectorul Botanica al capitalei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Acesta, în timp ce se afla la o stație de așteptare a transportului public de pe bd. Cuza Vodă, s-a apropiat de victimă, o femeie de 88 de ani, a îmbrâncit-o și i-a smuls geanta din mână, după care a fugit într-o direcție necunoscută. Femeia a declarat polițiștilor că era împreună cu soțul și se întorceau de la oficiul poștal, iar în geantă avea 23 900 de lei.

În urma măsurilor operative întreprinse de polițiștii de la Botanica, bărbatul a fost identificat și reținut.

Conform legislației în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 5 la 7 ani.

Poliția își reafirmă responsabilitatea de a menține liniștea publică și protecția cetățenilor, însă implicarea și atenția fiecărei persoane pot contribui în mod semnificativ la prevenirea situațiilor riscante.

Din 1 aprilie, șoferii pot circula fără faza scurtă a farurilor pe timp de zi
Articolul anterior
Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer
Articolul următor
Close menu