Rata de incidenţă a Covid-19 a atins marţi în Germania un nou nivel maxim, în timp ce ministrul Sănătăţii Karl Lauterbach exclude posibilitatea ca varianta Omicron a coronaviruslui să însemne sfârşitul pandemiei şi se opune relaxării restricţiilor, dar priveşte cu optimism către vară, consemnează agenţia EFE.
Cu 169.571 de noi cazuri de Covid-19 în ultimele 24 de ore, Germania a ajuns la o rată a infectărilor pe 7 zile de 1.426 la 100.000 de locuitori.
„În aceste momente, virusul are cele mai bune condiţii pentru a continua să se dezvolte. Din punct de vedere epidemiologic este inimaginabil ca odată cu aceste cifre ridicate ale contagierilor să nu apară noi mutaţii”, avertizează ministrul german al sănătăţii într-o declaraţie acordată săptămânalului Stern.
Acesta nu împărtăşeşte opiniile conform cărora odata cu varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 pandemia se va încheia. „Putem doar să sperăm ca noile mutaţii să fie mai inofensive. Dar deocamdată nu este cazul, din păcate”, constată Karl Lauterbach.
Cu toate acestea, ministrul german al sănătăţii s-a arătat optimist că „vom avea din nou o vară ca anul trecut”. Revenind însă la ce se întâmplă în prezent, el se împotriveşte ridicării rapide a restricţiilor, întrucât aceasta ar avea ca efect prelungirea actualului val dominat de varianta Omicron.
„Redeschiderea va prelungi cu siguranţă valul”, a atras atenţia ministrul Karl Lauterbach, care s-a declarat „surprins” de dezbaterea pentru ridicarea restricţiilor promovată de unele partide politice şi landuri germane. Conform estimărilor sale, vârful valului Omicron ar putea fi în Germania aproximativ la jumătatea acestei luni.
Situația la frontiere. Peste 60.000 de traversări în ultimele 24 de ore
În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60.174 de traversări. Totodată, în ultimele 24 de ore, 44 de persoane străine au primit refuz de intrare în Republica Moldova.
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 14.570 de traversări persoane;
PTF Leușeni – 10.079 de traversări persoane;
PTF Sculeni – 8.639 de traversări persoane;
PTF Otaci – 4.535 de traversări persoane;
PTF comun Palanca – 4.337 de traversări persoane..
Polițiștii de frontieră au documentat mai multe încălcări:
– Traversarea ilegală a frontierei de stat de către persoane – un caz;
– Folosirea documentului fals – 2 cazuri;
– Nerespectarea regulilor de ședere și intrare în Republica Moldova – un caz;
– Încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat – 10 cazuri.
Pentru a evita aglomerația, Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să aleagă una dintre vămile de mai jos:
PTFS „Leușeni-Albița”: Alternativa – PTFS „Leova-Bumbăta” (08:00-20:00) sau PTFS „Cahul-Oancea”.
PTFS „Sculeni-Sculeni”: Optați pentru PTFS „Costești-Stânca” sau PTFS „Lipcani-Rădăuți Prut”.
PTF comun „Palanca-Maiaki-Udobnoe”: Alternativa – PTFS „Tudora-Starokazacie”.
Secretarul general NATO, Mark Rutte: „Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu”
Rusia va continua să fie o amenințare pentru statele membre NATO și după încheierea conflictului din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la finalul unei întrevederi cu președintele american Donald Trump, care a avut loc joi, 24 aprilie, la Washington, transmite DW.
„Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este o amenințare pe termen lung pentru întreg teritoriul euroatlantic”, a declarat Rutte în fața jurnaliștilor.
El a menționat că administrația Trump își păstrează angajamentul față de NATO, chiar dacă Washingtonul acordă o atenție din ce în ce mai mare regiunii Asia-Pacific.
Afirmația că Rusia va rămâne o amenințare pentru mult timp nu este făcută pentru prima dată. Rutte a exprimat aceeași opinie și pe 4 aprilie, după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles.
„Chiar și dacă războiul din Ucraina se va încheia, nu trebuie să fim naivi în privința Rusiei”, a spus atunci secretarul general.
NATO avertizează asupra riscului unei confruntări spațiale
Anterior, Mark Rutte a mai atras atenția asupra riscului ca Rusia să își dezvolte capacități de atac în spațiu, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare împotriva sateliților.
„Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu. Aceasta ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967”, a declarat oficialul NATO.
El a menționat că, deși tehnologia spațială a Rusiei este învechită comparativ cu cea occidentală, dezvoltarea de armament nuclear în spațiu ar fi o metodă prin care Moscova și-ar putea compensa aceste dezavantaje.
De asemenea, la începutul lunii aprilie, în timpul unei vizite oficiale în Japonia, Mark Rutte a declarat că NATO trebuie să fie vigilentă și în ceea ce privește China, pe fondul creșterii accelerate a bugetului de apărare și extinderii capacităților militare ale acestei țări.
Rutte a menționat că China, Rusia și Coreea de Nord desfășoară exerciții militare comune, cooperând într-un mod care afectează stabilitatea globală.
Secretarul general al NATO a explicat că scopul vizitei sale în Asia a fost extinderea prezenței Alianței în regiunea Asia-Pacific, într-un context în care Statele Unite doresc o implicare mai activă a NATO în problemele din această zonă.
Dolarul american – la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani. Expert, despre impactul asupra populației
Dolarul american a continuat să se deprecieze în această săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani, ajungând la 17 lei și 08 bani pe 23 aprilie. După cum au explicat analiștii economici, această depreciere are loc pe fondul situației internaționale legate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump, dar și din cauza că Banca Națională a Moldovei a stabilit moneda euro ca referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc. Potrivit experților, fapt va afecta cetățenii într-o măsură limitată, deoarece majoritatea acestora își păstrează economiile în euro, relatează Moldova1
Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a stabili euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului, a redus volatilitatea cursului de schimb și a adus mai multă predictibilitate pentru firme și populație, a constatat economistul Stas Madan pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, având în vedere că 60–70% din comerțul și remitențele Republicii Moldova sunt în euro, noua abordarea BNM reflectă realitatea economică a țării.Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat, că deprecierea dolarului are două cauze principale. Pe plan internațional, Statele Unite urmăresc în mod intenționat slăbirea dolarului pentru a îmbunătăți competitivitatea produselor americane pe piețele globale și pentru a diminua deficitul balanței comerciale, care a atins un nivel alarmant. Pe plan local, întărirea leului moldovenesc în raport cu dolarul este influențată de factorii sezonieri, cum ar fi perioada sărbătorilor, când cetățenii moldoveni revin acasă și schimbă valută, în special euro și dolari.
Cererea scăzută și oferta ridicată de valută conduc la aprecierea monedei naționale, fenomen observat frecvent de trei ori pe an: de Crăciun, de Paște și la începutul lunii septembrie, când începe anul școlar, a explicat Veaceslav Ioniță.
În prezent evoluția nu va afecta în mare parte cetățenii deoarece majoritatea dețin valută în euro.
În opinia expertului, după sărbătorile pascale, dolarul va înregistra o ușoară apreciere.
„Dependența noastră de valută este mare, din simplul motiv că o parte considerabilă din veniturile populației vine din remitențe. Oamenii primesc bani de la rudele din străinătate, economisesc în valută și chiar gândesc în valută.
Atunci moldovenii când vin acasă, schimbă valută, oferta de valută e mare, cererea e mică și leul se întărește.
În schimb, euro se întărește mai mult și trebuie menționat că pentru moldoveni, dolarul este mai puțin relevant. Aproximativ 70% din veniturile și economiile moldovenilor sunt în euro, iar aproape 100% din tranzacții se fac tot în euro. Primim banii în euro, îi economisim în euro, cumpărăm apartamente și mașini tot în euro.”, spune expertul.
Pe de altă parte, această situație poate afecta negativ mediul de afaceri autohton, care riscă să fie sufocat de concurența mărfurilor din import, mai afirmă Veaceslav Ioniță. El subliniază că cea mai mare parte din ceea ce importăm sunt resurse energetice, iar deprecierea dolarului înseamnă, implicit, și ieftinirea acestora.
:La capitolul importuri, suntem încă destul de dependenți de dolar. Aici, deprecierea dolarului va duce la ieftinirea produselor de import, dar și la o invazie a mărfurilor străine, ceea ce va sufoca și mai tare mediul de afaceri autohton. Asta e partea negativă. Pe partea de export, însă, noi exportăm în mare parte către Uniunea Europeană și zona euro. Deci nu suntem dependenți de dolar în ceea ce privește exporturile. La importuri, da – și slăbirea dolarului, care e benefică pentru americani, e mai puțin bună pentru noi.”
Potrivit economiștilor, dacă la începutul anului 2024 dolarul deținea o pondere dominantă de 64%, comparativ cu 33% pentru euro, la sfârșitul lunii februarie 2025 raportul s-a inversat pentru prima dată în istoria țării: euro a devenit moneda principală din rezerve, cu o pondere de 50,1%, iar dolarul a coborât la 47,9%.
Precizăm că, la nivel global, dolarul, considerat moneda de rezervă, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanței superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale și incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor și obligațiunilor americane, afectând negativ și cursul dolarului.
