Haos în Rusia, după atentatul din Moscova. Oamenii sunt bătuți, arestați, deportați, restricții și controale. Naționalitățile vizate

La patru zile după masacrul din Moscov, în Rusia ar fi început represaliile împotriva migranților din mai multe state din Asia Centrală, scrie stirileprotv.ro.

Kârgâzstanul a făcut apel la cetățenii săi să nu călătorească în Rusia, unde lucrătorii migranți și vizitatorii din Asia Centrală se confruntă cu o presiune enormă după atentatul terorist din Moscova, soldat cu 139 de morți.

Liderul autoexilat al partidului de opoziție Partidul Renașterii Islamice din Tadjikistan (IRPT), Muhiddin Kabiri, se îndoiește că tadjicii au fost implicați în planificarea și punerea în aplicare a atacului terorist.

În spatele acestui atac se află cu siguranță niște agenții de informații și oameni cu experiență. Dacă bărbații tadjici au fost într-adevăr implicați în el, atunci cel mai probabil au fost folosiți ca un instrument. Ei au fost doar persoane de nivelul doi sau trei în această provocare”, a declarat Kabiri.

Deși autoritățile ruse nu i-au descris pe suspecți ca fiind muncitori migranți, mulți dintre sutele de mii de tadjici care trăiesc în Rusia fac parte din forța de muncă migrantă a țării, despre care Kabiri a spus că a fost lăsată vulnerabilă la diverse influențe de când liderul autoritar al Tadjikistanului, Emomali Rahmon, a marginalizat și întemnițat toți liderii migranților și avocații și activiștii care protejează drepturile muncitorilor tadjici, deoarece îi considera rivali politici”, notează Radio Europa Liberă.

Ceea ce se întâmplă astăzi cu migranții tadjici – indiferent dacă au fost implicați sau nu în acest atac sau dacă sunt vizați [de atacuri xenofobe] – toate acestea sunt rezultatul… politicilor guvernului tadjik”, a declarat Kabiri, care a părăsit Tadjikistanul după ce partidul său a fost interzis în 2015 de Curtea Supremă ca organizație teroristă.

Peste 1.000 de plângeri, restricții și controale 

Bakyt Kadîrov, oficial al Ministerului kârgâz de Externe din Kârgâzstan, a declarat pentru sursa citată, la 25 martie, că autoritățile ruse au desfășurat operațiuni antiteroriste și, prin urmare, își intensifică controalele asupra persoanelor care sosesc și părăsesc Rusia după atacul din 22 martie.

Apărătorul rus al drepturilor omului Valentina Chupik a declarat pentru Radio Europa Liberă că „în ultimele 36 de ore am primit 1.018 plângeri” de la cetățeni din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan care au declarat că au fost „reținuți ilegal de către poliție”.

Poliția i-a bătut pe unii dintre ei; unii au fost deportați din Rusia„, a spus Chupik.

Apărătorul drepturilor de la Bișkek, Aziza Abdirasulova, a declarat, de asemenea, că lucrătorii migranți din Asia Centrală din Rusia s-au trezit supuși unor restricții și controale după atacul terorist.

Mai mulți cetățeni kârgâzi au declarat la că au fost reținuți la sosirea pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova și că sunt reținuți în centrul de detenție al aeroportului împreună cu zeci de cetățeni din Asia Centrală, dintre care cel puțin 11 erau cetățeni kârgâzi, mai notează sursa citată.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.  

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.

S-a stins din viață George Nicolescu. Celebrul cantautor avea 74 de ani
Articolul anterior
Cea mai mare fabrică de ulei din R. Moldova își încetează activitatea
Articolul următor