Impresionant! Un zid pictat la Ialoveni timp de 3 ani. E ca o carte de vizită a neamului

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Suedia anunţă că investeşte 100 de milioane de coroane suedeze (9,3 milioane de euro) în inspecţia, controlul şi renovarea adăposturilor atomice, după ce autorităţile au avertizat în mai multe rânduri că ţara este necesar să se pregătească de riscul unui război, relatează AFP.

Suedia – care are aproape 64.000 de adăposturi – este una dintre ţările cu cel mai mare număr de buncăre din lume.

Începând din 2024, Agenţia suedeză de Contingenţe Civile (MSB) şi-a intensificat inspecţiile şi controalele acestor adăposturi.

Suedia, care a devenit un stat membru NATO la începutul lui martie 2024, investeşte penttu a-şi îmbunătăţi capacităţile de funţcionare ale serviciilor de urgenţă în cazul unui conflict, consolida securitatea cibernetică şi completa stocurile de medicamente.

Un vast plan de modernizare a marilor adăposturi, capabile să găzduiască mii de persoane, este de asemenea în curs, a anunţat într-un comunicat, luni, MBS.

Aceste lucrări urmează să dureze ”doi, trei ani”, precizează agenţia.

”Până în prezent, au început lucrări la 25 dintre cele 80 de adăposturi speciale”, anunţea ea.

În 2025, MSB preconizează să continue o înlocuire a filtrelor în vederea îmbunătăţirii protecţiei de armamentul de război chimic şi radiologic.

În ianuarie, premierul Ulf Kristersson declara că Suedia nu se află ”în război, dar nici în pace”.

Această ţară nordică şi-a tăiat cheltuielile militare după Războiul Rece, însă a inversat această tendinţă după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Autorităţile suedeze şi-au reactivat conceput de ”apărare totală” în 2015 şi au intensifcat acest efort după invazia rusă a Ucrainei în 2022, numind un ministru al Apărării Civile, alături de ministrul Apărării, în vederea mobilizării întregii societăţi.

Un accident rutier a avut loc astăzi, 1 aprilie, în centrul Capitalei.

Mai exact, incidentul s-a produs la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Viteazul, transmite info1.md.

În accident a fost implicată o mașină de poliție și un troleibuz.Din fericire, nu au fost înregistrate victime.