În 2024, pentru prima dată, veniturile reale ale moldovenilor vor fi de peste două ori mai mari față de cele din 1991

După doi ani de cădere, 2021 și 2022, anul 2023 a fost un an de recuperare a salariului mediu pe economie în Republica Moldova. În 2024, veniturile reale ale moldovenilor vor crește semnificativ, iar bunăstarea cetățenilor va fi de două ori mai bună față de 1991, anul obținerii independenței. Totodată, în 2024, salariile angajaților de pe malul drept al Nistrului vor fi mai mari de două ori decât salariile celor din regiunea separatistă transnistreană. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimate vineri, 12 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Salariul mediu brut versus salariul mediu net în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Potrivit expertului, în 2010, salariul mediu brut în partea dreaptă a Nistrului a fost de 2972 de lei, iar cel net – de 2485 de lei. În 2015 salariul brut a ajuns – 4538 de lei, iar salariul net – 3752 de lei. În 2020, salariul brut – 7943 de lei, iar salariul net – 6617 lei. În 2023, cel brut a fost de 12355 de lei, iar cel net – de 10500 lei. Pentru 2024 este estimat un salariu brut de 14500 lei, iar cel net – 12350 de lei.

Salariul mediu în Republica Moldova pe extreme de remunerare (10% reprezintă între 60 și 65 de mii de oameni). În 2010, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau un salariu de 760 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 7260 de lei. O diferență de 6500 de lei. În 2015, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 1400 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 11600 de lei. O diferență de 10200 de lei. În 2020, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau 2740 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 21300 lei. O diferență de 18650 de lei. În 2023, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 4430 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 28910 lei. O diferență de 24480 de lei. În 2024, este estimat că 10% cei mai prost plătiți salariați vor avea un salariu de 5180 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 35090 de lei. O diferență de 29910 lei.

Creșterea reală a salariului mediu pe economie. Veaceslav Ioniță spune că din 1995 și până în 2023, au fost doar două creșteri reale a salariului mediu pe economie de peste 20%: 24,5% în 2001; și 21,8% în 2002. Creșteri de 10-15% au avut loc în 1996; 2000; 2003; 2004; 2006; 2008; 2018, 2023, dar și în 2024 va fi. În restul anilor, creșterea salariilor a fost sub 10%. Totodată, din 1995 și până în 2023, au fost două descreșteri semnificative ale salariului: -15,4% în 1999; și -10,7% în 2022. -5% s-a înregistrat în 2011. „În 2023, creșterea reală a salariilor a fost una dintre cele mai bune din ultimii 15 ani, de 13,5%. Însă, nu a fost simțită de către populație, deoarece a venit după o descreștere semnificativă din 2022. În 2024 este estimată să fie de 12,2%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Salariul mediu lunar din Republica Moldova (la valoarea leului din 2024). Economistul declară că în 1960, salariul mediu lunar din Republica Moldova a fost de 5600 lei. A crescut la 8276 de lei în 1970, la 9537 de lei în 1980. În 1982 a ajuns la cel mai înalt nivel – 9791 de lei, ca scadă până la 6835 de lei în 1881 și la 1320 de lei în 1993. Ulterior, a crescut treptat, până la 2393 de lei în 1995; la 5383 de lei în 2005, la 8072 de lei în 2010; la 12843 de lei în 2020. A scăzut la 11383 de lei în 2022 și a crescut la 12918 lei în 2023. În 2024, estimativ va ajunge 14500 lei.

Creșterea bunăstării populației. Potrivit economistului, în perioada 1951/1955 bunăstarea moldovenilor a crescut în mediu cu 3,1% anual; între 1956/1960 – cu 2,7%; între 1961/1965 – cu 2,8%; 1966/1970 – cu 4,5%; 1971/1975 – cu 1,8%; 1976/1980 – cu 1,1%; 1981/1985 – cu 0,3%. Între 1986/1990 veniturile moldovenilor au scăzut cu 0,9%; iar 1991/1995 –cu 23,7%. În această perioadă a avut loc cea mai mare prăbușire a veniturilor populației. Din 1996 a început din nouă să crească bunăstarea cetățenilor. Între 1996/2000 creșterea a fost de 2%; iar între 2001/2005 – de 15,3%. Începând cu anii 2000 moldovenii au început a pleca masiv peste hotare și deja trimiteau bani acasă. Astfel, că între 2006/2010 veniturile cetățenilor au crescut cu 8,4%; între 2011/2015 – cu 1,7%; între 2016/2020 – cu 7,9%; iar 2021/2024 – cu 3,1%, din cauza crizei mondiale, pe fundalul pandemiei de COVID-19.

Veniturile salariale, după puterea de cumpărare, față de 1991. Analistul economic afirmă că în 1993, față de 1991, la doi ani de la obținerea independenței, veniturile moldovenilor au scăzut aproape de 5 ori. Oamenii aveau venituri mai mici cu 80,7%. Către 1997 – cu 58%; către 1998 – cu 65,8%; către 2001 – 51,5%; iar în 2007 – cu 4,4%. Abia în 2008 veniturile s-au recuperat, depășit pe cele din 1991 cu 9,1%, în 2010 – cu 18,1%, în 2011 – cu 12,2%, în 2012 – cu 19,9%; 2014 – cu 31,5%; 2020 – cu 87,9%; 2022 – cu 66,5%, 2023 – cu 89%, iar veniturile pe care le vor avea în 2024 le vor depăși pe cel din 1991 estimativ cu 112,1%. „În 2024, pentru prima dată, veniturile reale ale populației vor fi de peste două ori mai mari față de cele din 1991. Salariile pe care le vor avea moldovenii în acest an le vor permite să facă cumpărături de două ori mai multe față de 1991”, a afirmat analistul economic.

Salariul mediu brut în Republica Moldova (euro). Potrivit analistului economic, în 2000 salariul mediu brut era de 35,5 euro; în 2005 – de 84 de euro; 2010 – 181 de euro, 2015 – 217 euro, 2020 – 402 euro, 2021 – 429 de euro, 2022 – 525 de euro, 2023 – 622 de euro, iar 2024 – estimativ va fi de 740 de euro. „Partea bună este că moldovenii primesc salariile în lei, iar leul este unul puternic. Anumite bunuri, precum cele de lungă durată: apartamente sau automobile, sunt procurate în euro. În euro, salariile au crescut de două ori, apartamentele au crescut ceva în preț, iar automobilele practic deloc. În prezent, efortul oamenilor de a cumpăra un bun a scăzut de două ori față de 2020. Partea proastă este pentru cei care primesc bani, remitențe, în euro, care s-a depreciat enorm”, a spus analistul economic.

Salariul mediul lunar în Republica Moldova (malul drept al Nistrului și regiunea separatistă transnistreană). Expertul menționează că în regiunea separatistă transnistreană, în ultimii ani, inflația este mai mare decât în dreapta Nistrului. Puterea de cumpărare a salariul de acolo este cu mult mai catastrofală decât în dreapta Nistrului și practic nu este creștere salarială. Însă, dispun de câteva produse de primă necesitate: energie electrică și gaz, care nu sunt la preț de piață, ceea ce permite ca puterea de cumpărare oferită de către salariile de acolo să fie mai mare, dar nu cu mult.

Astfel, până în 2010/2011, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape egale. După 2011, în dreapta Nistrului au început salariile să crească, iar în stânga Nistrului, și mai mult. În 2015 salariul din dreapta Nistrului era mai mic cu 30% față de cele din regiunea separatistă transnistreană. Către 2016, rezervele valutare în stânga Nistrului s-au epuizat, iar salariile lor s-au prăbușit. În 2024, salariul din regiunea separatistă transnistreană va fi de circa 7500 de lei, iar pe malul drept al Nistrului – de 14500 de lei. „În zece ani, de la un salariu mai mic cu 30% față de stânga Nistrului, pentru prima dată, salariul din dreapta Nistrului va fi de două ori mai mare. În doi ani, malul drept al Nistrului ar putea deveni un punct de atracție pentru muncitorii din stânga Nistrului. Salariul mediu în Chișinău este cu 20% mai mare decât cel de la nivel național și ar depăși 17 mii de lei. Salariile din satele din stânga Nistrului este cu 20% mai mic față de media din stânga Nistrului și ar fi puțin peste 6 mii de lei”, a menționat expertul.

Veniturile populației. Veaceslav Ioniță a mai menționat că în 2000 veniturile moldovenilor au fost de 8,2 miliarde de lei. În 2005 – de 33,8 miliarde de lei; 2010 – 74 de miliarde de lei; 2015 – 104 miliarde de lei, 2020 – 153 de miliarde de lei; 2021 – 176 de miliarde de lei; 2022 – 201 miliarde de lei; 2023 – 216 miliarde de lei; iar 2024, estimativ  vor fi de 238 de miliarde de lei. Totodată, în această perioadă, în anii 2009 și 2014, au scăzut veniturile populației cu 5,6% și respectiv 2,7%.

Veniturile oficiale și neoficiale ale populației. Economistul mai declară că în 2010, moldovenii au avut venituri de 74 de miliarde de lei, dintre care: 31 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 34 de miliarde de lei au fost venituri din economia neobservată (remitențe, activități agricole, alte activități neimpozabile). În 2015, din totalul de 104 miliarde de lei venituri: 48 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 56 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2020, din cele 153 de miliarde de lei: 84 de miliarde de lei au fost venturi oficiale, iar 69 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2024, din cele 238 de miliarde de lei venituri, 151 de miliarde de lei vor fi venituri oficiale, iar 87 de miliarde de lei, venituri din economia neobservată. „Până în 2017, veniturile din economia neobservată au fost mai mari decât veniturile oficiale. Din 2019, în Republica Moldova, veniturile populației cresc exclusiv din contul veniturilor oficiale. Practic, ponderea economiei neobservate, la capitolul venituri, s-a redus simțitor începând cu 2017”, a conchis economistul.

Peste 21 700 de moldoveni și-au anunțat intenția să voteze peste hotare

Înregistrarea prealabilă pentru alegerile din 20 octombrie s-a încheiat vineri, scrie tvrmoldova.md.

În total, 21 708 moldoveni și-au anunțat intenția să voteze într-o altă țară, transmite IPN. 

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, cele mai multe înregistrări prealabile anunțate – circa 8 238 – sunt pentru Federația Rusă. Urmează Italia, unde au și-au anunțat intenția de vot 2 499 de moldoveni. 

În Germania au anunțat că vor vota 1 997 de cetățeni ai Republicii Moldova, în Statele Unite ale Americii – 1 451, în România – 1 186, în Marea Britanie – 1 014, în Franța – 1 005, iar în Canada – 833. În celelalte țări, numărul de înregistrări este sub 800.

Înregistrarea prealabilă este unul dintre cele trei criterii folosite de Comisia Electorală Centrală pentru a decide numărul de secții deschise în străinătate. 

În ceea ce ține de votul prin corespondență, implementat în șase țări și pentru care înregistrarea prealabilă a fost obligatorie – numărul solicitanților este de 1 996. În SUA și-au anunțat intenția de a vota prin corespondență 1 087 de moldoveni, în Canada – 584, în Norvegia – 134, în Suedia – 93, în Finlanda – 72, iar în Islanda – 26.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, au fost peste 52 de mii de înregistrări prealabile, iar pentru alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, s-au înregistrat prealabil peste o sută de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare.

VIDEO! O rusoaică de lângă Belgorod a surprins forțele armate ruse în timp ce îi jefuiau casa. „Să vă fie rușine!”

Au apărut noi imagini cu trupele ruse jefuind în localitățile evacuate din regiunile Kursk și Belgorod. Soldații jefuiesc nu numai magazine și farmacii, dar și casele locuitorilor din zonă, scrie adevarul.ro.

O locuitoare a regiunii Belgorod, din Federația Rusă, a ajuns acasă și a găsit jefuitori chiar la locul faptei. Soldații au pătruns în casa ei, au luat tot ce era de valoare de acolo, inclusiv alimente, și chiar un cvadriciclu. Femeia din Rusia a fost furioasă și a filmat totul.

„Vom chema acum poliția militară, ei vor veni aici. Să mergem înapoi! Aduceți cvadriciclul înapoi! Ce naiba faceți? V-am ajutat  încă din primele zile! Voi ce faceți? Să vă fie rușine! A dispărut cvadriciclul! Totul a dispărut! Nu aveți tocană? Mori de foame sau ce? Fără rușine! Au intrat în colibă și au luat totul din colibă”, a strigat femeia.

Rusoaica i-a filmat pe jefuitorii care i-au prădat casa. Soldații fugeau de ea, ascunzându-și fețele.

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025. Anul viitor, cele două sărbători vor fi în aceeași zi

În anul care urmează, Paștele Ortodox și Paștele Catolic pică în aceeași zi. Creștinii vor celebra sărbătoarea Învierii Domnului pe data de 20 aprilie 2025. Sărbătoarea de Paște se prăznuiește, în calendar, la o dată diferită în fiecare an. Calculul exact al zilei în care pică Paștele se face în funcție de cele două fenomene naturale, respectiv echinocțiul de primăvară și Luna plină, scrie digi24.ro.

Sărbătoarea de Paște, Învierea Domnului, este celebrată în fiecare an după prima lună plină care apare după echinocțiul de primăvară (care se produce la 20 sau 23 martie). Întotdeauna sărbătoarea de Paște pică într-o zi de duminică. Pentru a se stabili data exactă a sărbătorii, se iau în calcul ciclurile solare și lunare, cu o bază de 19 ani. Această formulă de calcul este cunoscută sub denumirea de ciclu pascal. Formula de calcul folosită atât de est, cât și de vest, provine de la Primul Conciliu de la Niceea, din anul 325 d.Hr, în care s-a cerut ca sărbătoarea Pascală să fie sărbătorită după solstițiu de primăvară. În baza acestei formule de calcul, sărbătoarea de Învierea Domnului poate avea loc în perioadele 22 martie – 25 aprilie, cu unele excepții.

Potrivit ultimilor ani, s-a observat că sărbătoarea de Paște la ortodocși și catolici s-a celebrat cu o diferență de timp de 1-5 săptămâni. Ziua de sărbătoare nu este aceeași pentru catolici și ortodocși, deoarece biserica ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară, după calendarul iulian, pe stil vechi, iar biserica catolică folosește calendarul gregorian pentru calcul. Sărbătoarea de Paște în 2025 În anul care urmează, Paștele ortodox și Paștele catolic pică în aceeași zi, respectiv pe data de 20 aprilie 2025. Și sărbătoarea de Florii va fi în aceeași zi pentru catolici și ortodocși, mai exact pe 13 aprilie 2025. Celebrarea comună a Paștelui, cel catolic și ortodox, nu a mai fost în aceeași zi din anul 2017, când a fost sărbătorită Învierea Domnului pe 16 aprilie.

Paștele Ortodox în următorii ani se va sărbători astfel: Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie; Paștele Ortodox 2027 – 2 mai; Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie; Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie; Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie.

Paștele Catolic în următorii ani se va sărbători astfel: Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie; Paștele Catolic 2027 – 28 martie; Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie; Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie; Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie.

Petrece frumos timpul! Aprilie este luna în care cultura și divertismentul înfloresc într-o varietate de evenimente captivante. Vezi ce evenimente nu trebuie să le ratezi
Articolul anterior
Strategia oligarhului fugar Ilan Șor pentru a răsturna Guvernul de la Chișinău
Articolul următor