În Grecia se introduce săptămâna de lucru de şase zile

22/06/2024

News

Lipsa forţei de muncă pune Grecia în faţa unor probleme. Peste tot lipseşte forţa de muncă. Şi turismul suferă din pricina asta. Soluţia? Programul de lucru va fi prelungit de la 1 iulie cu încă o zi.

După 15 ani de criză şi trei „pachete de salvare” cu măsuri severe de austeritate, în Grecia programul de lucru nu mai este strict reglementat, transmite dw.com.

Acordurile tarifare încheiate între patronat şi sindicate sunt îngheţate de ani buni şi în numeroase întreprinderi angajaţii lucrează în baza unor contracte individuale de muncă. În continuare este valabilă săptămâna cu 40 de ore de muncă, dar angajatorii pot pretinde pentru un timp limitat până la două ore suplimentare de muncă pe zi neremunerate, oferind în schimb mai mult timp liber.

Teoretic acest lucru este benevol dar în practică angajaţii sunt siliţi în numeroase întreprinderi să muncească mai mult timp fără a fi răsplătiţi cumva. Respectarea legislaţiei muncii este rar controlată de autorităţi, care se confruntă şi ele cu o acută lipsă de personal. Munca organismelor de control nu are prioritate pentru guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis.

Grecii sunt campioni europeni

Înainte ca legea privind săptămâna de lucru de şase zile să intre în vigoare, grecii sunt „eroi ai muncii” în Europa. Ei lucrează în medie 41 de ore pe săptămână, mai mult decât în restul Europei, potrivit statisticii Eurostat. Şi pentru asta sunt destul de prost plătiţi. Cu un salariu minim de 830 de euro Grecia se află pe locul 15 între ţările UE. Iar raportat la puterea de cumpărare, Grecia ocupă chiar penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

Dreptul angajatorului

Iar viitorul nu se arată prea promiţător. Începând cu 1 iulie mulţi lucrători din industrie, comerţul cu amănuntul, agricultură şi prestări de servicii vor lucra şase zile pe săptămână, dacă angajatorul ia această decizie. Pentru cea de-a şasea zi se va plăti în plus un spor de 40 la sută din plata zilnică.

În turism şi gastronomie această regulă nu va fi valabilă fiindcă în aceste branşe săptămâna de lucru de cinci zile nu mai este valabilă din 2023.

„Prin legea 5053/2023 săptămâna de lucru de cinci zile a murit definitiv”, a declarat Aris Kazakos, fost profesor de dreptul muncii la Universitatea din Salonic. Renumitul jurist avertizează că angajatorul va avea puteri depline în raport cu angajaţii. Dat fiind că munca din cea de-a şasea zi de lucru depinde de bunul plac al angajatorului , angajaţii nu dispun de niciun mijloc de apărare.

Kazakos se implică în favoarea contractelor de muncă colective, desfiinţate treptat prin legile impuse de guvernul conservator. „În cadrul negocierilor individuale angajatorul este suveranul absolut, care dictează practic toate condiţiile pe care le vrea, cu excepţia drepturilor minime, garantate de legislaţia muncii. Dacă legile vor fi relaxate chiar şi acest cadru minim de protecţie va dispărea. Dat fiind că angajatorul poate dicta condiţiile de muncă avantajoase pentru el, aceasta înseamnă automat că relaţiile de muncă reprezintă un regim de nedreptate fiindcă ce slujeşte doar unei părţi într-o relaţie de muncă nu poate fi niciodată echitabil”, a explicat el.

Oficial săptămâna de lucru de şase zile se introduce fiindcă pe piaţa elenă a muncii lipseşte personalul calificat. Dar în cele din urmă prin asta orele suplimentare de muncă devin pentru angajator mai ieftine, el nefiind obligat să angajeze personal suplimentar.

Riscuri sporite de securitate

În majoritatea ţărilor europene, sindicatele luptă pentru scurtarea programului de lucru fără pierderi salariale. Scopul este între altele ocuparea forţei de muncă. Fiindcă săptămâna de lucru de 35 de ore sau săptămâna de lucru de patru zile limitează numărul orelor suplimentare şi obligă patronatul să angajeze personal suplimentar. Concomitent, sunt studii care dovedesc că astfel creşte şi productivitatea muncii. Noua lege din Grecia privind săptămâna de lucru de şase zile dă ceasul înapoi, după cum a subliniat Kazakos pentru DW.

El avertizează că efortul presupus de o a şasea zi lucrătoare pe săptămână sporeşte şi riscul unor accidente de muncă pentru angajaţii din industrie. În 2023 în Grecia au suferit accidente mortale de muncă 179 de angajaţi. În anul precedent au fost 104 cazuri de deces. Este vorba de o creştere dramatică.

Sclavie modernă?

Salariile mici, posibilităţile reduse de a face carieră şi timpul de lucru tot mai lung fără sporuri salariale notabile îi silesc pe numeroşi greci să plece în străinătate. Şi tot mai mulţi refuză să lucreze în turism fiindcă condiţiile de muncă de acolo aduc a sclavie modernă. Pe îndrăgite insule de vacanţă cum ar fi Mykonos şi Santorini, muncitorii sezonieri trebuie să trudească şapte zile pe săptămână. În plus, adesea sunt cazaţi în spaţii supraaglomerate, trăind şi dormind câte 10 în aceeaşi încăpere.

Dar măcar pe Mykonos sunt bine plătiţi, ceea ce nu se întâmplă şi în locuri de vacanță mai puțin cunoscute. De aceea patronii de hoteluri din regiuni cum ar fi Chalkidiki din nordul Greciei nu găsesc personal suficient, deși zona este îndrăgită de turiști. Mulţi din ei nu-şi pot deschide vara aceasta hotelurile şi restaurantele decât cu întârziere. Ideea de a-şi plăti mai bine angajaţii şi de a le oferi condiţii de muncă mai bune le-a venit doar câtorva dintre ei.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.