În ultimele două zile, pe teritoriul țării au căzut precipitații, în general sub formă de zăpadă și lapoviță. În această dimineață, înălțimea stratului de zăpadă pe platformele meteorologice a constituit 1-12 cm, iar la stația meteorologică Ștefan-Vodă și postul agrometeorologic Basarabeasca – 17 cm și, respectiv, 23 cm, anunță specialiștii SHS.
În afara platformelor meteorologice, în teritoriu din cauza viscolului, grosimea stratului de zăpadă poate fi și mai înaltă, mai spun specialiștii.
Potrivit SHS, înălțimea maximă a stratului de zăpadă în luna ianuarie, în Moldova, din întreaga perioadă de observații, a atins 63 cm. S-a întâmplat pe 6anuarie 1966, în orașul Cahul.
Pe lângă tarifele vamale, China limitează și exporturile de pământuri rare, folosite în industria apărării, a automobilelor electrice, a energiei și a electronicii
Pe lângă anunțarea unor tarife de 34 de procente la importurile din SUA, China a declarat că va impune restricții la export pentru așa-numitele pământuri rare, notează The Telegraph.
Decizia face parte din pachetul de răspuns al Beijingului la tarifele impuse de Donald Trump și restrânge aprovizionarea Occidentului cu minerale utilizate pentru fabricarea armelor, a produselor electronice și a unei serii de bunuri de consum.
China produce aproximativ 90 % din pământurile rare din lume, un grup de 17 elemente utilizate în industria apărării, a automobilelor electrice, a energiei și a electronicii.
Statele Unite au o singură mină de pământuri rare, iar cea mai mare parte a aprovizionării lor provine din China.
Beijingul a anunțat aceste decizii vineri, ca parte a unui pachet mai amplu de tarife și restricții pentru companii, ca represalii la decizia lui Trump de a crește tarifele pentru majoritatea produselor chinezești la 54 %.
Restricțiile la export includ nu numai mineralele extrase, ci și magneții permanenți și alte produse finite care vor fi dificil de înlocuit, au declarat analiștii.
Măsura, care afectează exporturile către toate țările, nu doar către SUA, este cea mai recentă demonstrație a capacității Chinei de a-și valorifica dominația asupra mineritului și prelucrării mineralelor esențiale.
Șapte categorii de pământuri rare medii și grele, inclusiv samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutețiu, scandiu și articole legate de ytriu, vor fi introduse pe o listă de control al exporturilor începând cu 4 aprilie, potrivit Ministerului Comerțului din China.
Uniunea Europeană anunţă o „nouă eră” în comerţul său cu cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, promițând o investiție uriașă în aceste țări
Liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune bogată în resurse naturale, au participat vineri, la Samarkand, în Uzbekistan, la un summit cu reprezentanţi ai Uniunii Europene. Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului au sărbătorit apariţia unei „noi ere”, promiţând un „parteneriat strategic” bazat pe „angajament reciproc” în relaţiile lor cu Uniunea Europeană, o cooperare de natură să concureze Moscova, dar şi Beijingul, relatează AFP.
Potrivit Comisiei Europene, iniţiativa „Global Gateway” ar trebui să mobilizeze investiţii de 300 de miliarde de euro până în 2027.
Promiţând să ofere o alternativă la „noile drumuri ale mătăsii” propuse de Beijing, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei de la Bruxelles, însoţită de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că va oferi un sprijin de 12 miliarde de euro acestor ţări.
Europa intenţionează să se implice în patru sectoare: transport, resurse naturale, energie verde şi conectivitate digitală.
„Noile drumuri ale mătăsii” este un proiect chinezesc, început în 2013, care urmăreşte să stabilească o legătură economică între China şi alte regiuni ale lumii. În special, se intenţionează strângerea legăturilor comerciale cu Asia Centrală prin intermediul unei vaste reţele de coridoare feroviare şi rutiere.
Această regiune, care este la fel de vastă ca UE, are rezerve uriaşe de materii prime, dar nu găzduieşte decât aproximativ 80 de milioane de oameni. Resursele sale naturale sunt foarte râvnite. „Ţările dumneavoastră sunt înzestrate cu resurse imense. Aceste materii prime sunt sângele viitorului economiei mondiale”, a recunoscut Ursula von der Leyen.
Şavkat Mirzioev, preşedintele Republicii Uzbekistan, a subliniat „transformarea profundă şi durabilă a Asiei Centrale”, care a făcut mari progrese în materie de colaborare. Prin apropierea de Uniunea Europeană, Asia Centrală, care aspiră să se prezinte ca un pol unitar după treizeci de ani de tensiuni, încearcă să obţină ceea ce puterile rusă şi chineză nu pot oferi, în special anumite tehnologii avansate.
UE, cel mai mare investitor regional (40 % din total), rămâne principalul furnizor de ajutor pentru dezvoltare în această regiune extrem de sensibilă la schimbările climatice, cu un buget de aproximativ 550 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027.
Von der Leyen a subliniat „oferta diferită” a Europei, făcând referire la promisiunea europeană de „parteneriat necondiţionat”.
Cu toate acestea, China şi Rusia vor fi greu de înlăturat şi îşi consolidează influenţa asupra regiunii. Beijingul alocă împrumuturi de miliarde de dolari pentru dezvoltare şi infrastructură, în timp ce Moscova îşi accentuează legăturile istorice cu fostele republici sovietice din Asia Centrală.
Anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat indignarea faţă de iniţiativele americane şi europene de „perturbare a legăturilor comerciale, de cooperare şi culturale tradiţional strânse” între Rusia şi aceste ţări.
Pentru a facilita comunicarea cu aceste ţări fără a trece prin Rusia, Ursula Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa progreselor înregistrate în proiectul său de transport comercial rapid pe Marea Caspică, care riscă să fie blocată de nisip şi este puternic poluată.
În timpul summitului, subiectul drepturilor omului în aceste ţări încă foarte autoritare, cum ar fi ţara gazdă, Uzbekistan, a părut să fie lăsat deoparte. O serie de ONG-uri semnalează o deteriorare a situaţiei, denunţând încarcerarea opozanţilor şi a jurnaliştilor.
Directorul ANP, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea lui Recean
Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea premierului Dorin Recean. Informațiile au fost confirmate pentru Unimedia de directorul ANP.
„Da, am acceptat. Sunt ofițer. Ordinele se execută, nu se discută”, a declarat pentru Unimedia, Anatolie Falca.
Astăzi, premierul Dorin Recean i-a solicitat demisia directorului ANP, Anatolie Falca, după ce scandalul cu Legea Amnistiei a luat amploare, iar deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS.
Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.
