În martie exporturile Chinei au crescut spectaculos, cu peste 12%, pe fondul accelerării livrărilor înaintea tarifelor americane

15/04/2025

News

Exporturile Chinei au înregistrat o creştere surprinzător de mare în martie, avansând cu 12,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în condiţiile în care companiile s-au grăbit să trimită produse în străinătate înainte ca noile tarife impuse de SUA să intre în vigoare. În schimb, importurile au continuat să scadă, reflectând o cerere internă slabă, transmite news.ro

Datele publicate luni de autorităţile vamale chineze arată o creştere a exporturilor peste estimarea analiştilor intervievaţi de Reuters, care prognozau un avans de doar 4,4%. Aceasta este cea mai mare creştere lunară a exporturilor din octombrie 2023 încoace.

Importurile au scăzut cu 4,3% în martie, comparativ cu aşteptările de -2%. În primele două luni ale anului, exporturile crescuseră cu doar 2,3% anual, cel mai lent ritm din aprilie 2024, în timp ce importurile înregistrau un declin accentuat de 8,4%, cel mai mare din ultimul an.

Zhiwei Zhang, economist-şef al Pinpoint Asset Management, a avertizat că exporturile vor slăbi în lunile următoare din cauza tarifelor ”explozive” impuse de SUA, ceea ce ar putea duce la ”haos în lanţurile de aprovizionare” şi penurii temporare în SUA, cu impact inflaţionist.

Preşedintele Donald Trump a aplicat de la începutul mandatului său un pachet de tarife de până la 145% pentru toate importurile din China, inclusiv o taxă suplimentară de 20% legată de presupusa implicare a Beijingului în traficul de fentanil. Ca răspuns, China a introdus propriile tarife, culminând vineri cu o taxă generalizată de 125% şi suprataxe de până la 15% pentru anumite produse americane.

Wang Lingjun, adjunct al Administraţiei Vamale chineze, a criticat luni ”utilizarea abuzivă a tarifelor” de către SUA, care ar afecta comerţul global. El a reafirmat apelul Chinei pentru negocieri şi a subliniat că Beijingul va implementa toate măsurile de retorsiune în conformitate cu legea.

Totuşi, într-o decizie menită să mai tempereze tensiunile, administraţia Trump a anunţat vineri scutiri temporare de la tarife pentru produse electronice precum smartphone-uri, computere, semiconductori, panouri solare şi memorii flash. Taxa de 20% legată de fentanil rămâne în vigoare.

Ministerul Comerţului din China a numit aceste scutiri ”un mic pas în direcţia corectă” şi a cerut SUA să anuleze complet tarifele.

Conform datelor oficiale, exporturile Chinei către SUA au crescut cu 9,1% în martie, în timp ce importurile din SUA au scăzut cu 9,5%. Statele Unite rămân cel mai mare partener comercial al Chinei ca ţară individuală, reprezentând circa 10% din volumul total al comerţului.

Exporturile către ţările membre ASEAN au crescut cu 11,6%, cu un salt de aproape 19% în cazul Vietnamului. Exporturile către Uniunea Europeană au avansat cu 10,3%, în timp ce importurile din blocul comunitar au scăzut cu 7,5%.

Importurile de minereu de fier au scăzut cu 6,7%, la cel mai redus nivel din 2023, iar cele de soia au scăzut cu 36,8%, atingând un minim din 2008. În schimb, importurile de semiconductori şi petrol brut au crescut cu 11,2%, respectiv 4,8%.

Exporturile de semiconductori şi pământuri rare au crescut cu peste 25%, respectiv 20%, faţă de martie 2024.

În paralel, cresc presiunile asupra autorităţilor chineze pentru a introduce noi măsuri de stimulare fiscală şi monetară, menite să susţină consumul intern şi sectorul imobiliar, în contextul în care economia rămâne prea dependentă de exporturi şi investiţii.

Datele publicate recent arată că inflaţia de consum a fost negativă pentru a doua lună consecutiv, iar preţurile de producţie sunt în scădere de 29 de luni.

Mai multe bănci de investiţii şi-au revizuit în scădere prognozele de creştere economică pentru China în 2025. Goldman Sachs, spre exemplu, estimează acum un avans de doar 4%, în scădere de la 4,5%. Banca anticipează noi măsuri de relaxare din partea Beijingului, dar avertizează că acestea s-ar putea să nu compenseze integral efectele negative ale tarifelor americane.

China urmează să publice miercuri datele privind creşterea economică din primul trimestru. Ulterior, Biroul Politic comunist va organiza o reuniune de nivel înalt, în cadrul căreia sunt aşteptate noi măsuri pentru stimularea cererii interne şi atenuarea impactului războiului comercial.

Cel puțin 12 state americane au dat în judecată administrația Trump, invocând haosul economic

Cel puțin douăsprezece state americane au dat în judecată administrația Trump la Curtea de Comerț Internațional al SUA pentru a opri noua politică tarifară, invocând că aceasta a adus haos în economie.

Statele reclamante sunt: Oregon, Arizona, Colorado, Connecticut, Delaware, Illinois, Maine, Minnesota, Nevada, New Mexico, New York și Vermont, scrie The Associated Press.

Procesul contestă afirmația liderului de la Casa Albă că poate impune în mod arbitrar tarife bazate pe Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență și solicită instanței să declare tarifele drept ilegale și să blocheze agențiile guvernamentale să le aplice.

Reclamanții susțin că numai Congresul SUA este împuternicit să impună tarife și că președintele poate invoca Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență numai atunci când o urgență prezintă o „amenințare neobișnuită și extraordinară”.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a afirmat recent că statul său, cel mai mare importator din țară, ar putea pierde venituri de miliarde de dolari în urma noii politici tarifare.

Kush Desai, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că administrația Trump rămâne hotărâtă să abordeze urgența națională care distruge industriile americane și lăsă lucrătorii americani în urmă.

La începutul lunii aprilie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat o creștere a taxelor vamale pentru majoritatea produselor importate, dar au fost ulterior suspendate pentru o perioadă de 90 de zile pentru mai mult de 75 de țări, inclusiv pentru Republica Moldova.

Recent China a impus tarife suplimentare până la 125% pentru produsele importate din SUA drept răspuns la decizia Washingtonului de a majora la 145% taxele vamale pentru produsele din China.

Cum încearcă Ucraina să recruteze tineri pentru războiul cu Rusia: de la mobilizare forțată la mobilizare binevolă

„Veți primi un salariu generos, un bonus substanțial și un împrumut fără dobândă pentru a vă cumpăra o casă. Va trebui să luptați pe frontul celui mai sângeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial”, acesta este oferta cu care Ucraina încearcă să recruteze tineri pentru front. Însă, chiar și așa, e greu de vândut tinerilor care au toată viața înainte, relatează Reuters.

Mai puțin de 500 de persoane au semnat contracte

La două luni după ce Ucraina a lansat o campanie națională de recrutare a tinerilor pentru a lupta timp de un an în cadrul forțelor armate obosite și îmbătrânite, mai puțin de 500 de persoane au semnat contracte, potrivit lui Pavlo Palisa, consilierul militar al președintelui Volodimir Zelenski.

Palisa a subliniat că este încă prea devreme pentru a evalua acest program, care inițial era limitat la șase brigăzi, înainte de a fi extins la 24.

Cifrele de până acum oferă o ușurare nesemnificativă pentru forțele de apărare ale Ucrainei, care sunt depășite numeric de Rusia după trei ani de război în care au murit și au fost răniți sute de mii de oameni.

Pavlo Broshkov, unul dintre tinerii care au acceptat oferta până în prezent, a declarat că el consideră serviciul militar o datorie și că dorește să-și scutească fiica de șase luni, Polina, de ororile cu care s-a confruntat el în timpul conflictului.

”Nu vreau ca fiica mea să audă vreodată cuvântul «război»”, a declarat tânărul de 20 de ani, unul dintre cei șapte recruți intervievați de Reuters, care vor fi trimiși să lupte pe front în aproximativ două luni.

„Pur și simplu nu vreau să știe ce înseamnă asta”, a mărturisit tânărul.

Bonus de 24.000 de dolari

Ca proaspăt tată care visa să cumpere un apartament pentru familia sa, Broshkov a fost atras și de condițiile financiare ale programului de recrutare, lansat în februarie și destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, dispuși să meargă la război.

Pe lângă creditul ipotecar, pachetul include un salariu lunar de până la 2.900 de dolari, cu mult peste salariul mediu de aproximativ 520 de dolari, un bonus în numerar de un milion de grivne (24.000 de dolari) și o scutire de mobilizare de un an, după cele 12 luni pe front.

Soția lui Broshkov, în vârstă de 18 ani, înțelege necesitatea de a apăra țara, dar nu poate să nu se îngrijoreze pentru pericolul la care este expus.

„Moartea este peste tot și îl poate ajunge în orice moment”, a declarat Kristina Broshkova.

„Banii sunt o motivație, dar nu merită să mori pentru bani”, este de părere tânăra.

Vârsta minimă de recrutare

Tinerii recruți se pregătesc să plece pe front într-un moment în care forțele ruse continuă atacurile pe mai multe fronturi, chiar dacă administrația americană a președintelui Donald Trump încearcă să negocieze un armistițiu.

Zelenski a declarat în ianuarie că Ucraina are 980.000 de soldați, în timp ce anul trecut președintele rus Vladimir Putin a ordonat mărirea efectivelor forțelor armate ruse cu 180.000, până la 1,5 milioane de militari în serviciul activ.

În Ucraina, după invazia rusă din 2022, a fost instituită o lege privind recrutarea tuturor bărbaților adulți, iar Kievul a redus anul trecut vârsta minimă de recrutare de la 27 la 25 de ani, în încercarea de a revigora forțele armate.

Programul de recrutare a tinerilor marchează o îndepărtare de mobilizarea forțată, care a fost împiedicată de neîncrederea publicului, și face parte dintr-o inițiativă mai amplă de profesionalizare a armatei, spun oficialii ucraineni.

Atac aerian asupra Harkovului: incendii și case avariate în urma bombardamentelor rusești

Trupele ruse au lansat noi atacuri aeriene asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv asupra Harkovului, în noaptea de joi spre vineri, 25 aprilie. Potrivit primarului Igor Terehov, un incendiu a izbucnit la o întreprindere civilă din districtul Slobidskîi. Până la această oră, victime nu au fost raportate, scrie DW.

Ulterior, autoritățile locale au raportat cinci lovituri confirmate asupra orașului și despre apariția unui nou „grup de drone inamice” pe cer. Potrivit datelor preliminare, mai multe case particulare au fost avariate în urma ultimelor lovituri.

Totodată, canalele de monitorizare din Ucraina au semnalat prezența a cel puțin 30 de drone deasupra regiunilor Cerkasî, Cernihiv, Kiev și Jîtomîr, iar în regiunea Kiev au fost raportate explozii. Informațiile despre eventuale victime sau pagube materiale în aceste regiuni nu au fost comunicate până la momentul publicării.

Cu doar o zi înainte, Harkovul a fost ținta unui alt atac masiv, soldat cu pagube importante. Aproximativ 70 de blocuri și case particulare din districtele Osnovianskîi, Nemișleanskîi, Slobidskîi și Kievskîi au fost avariate. Circa 1.100 de ferestre au fost sparte, iar mai multe acoperișuri au fost deteriorate, potrivit primăriei locale. De asemenea, un incendiu de proporții a cuprins o întreprindere pe o suprafață de 6.000 de metri pătrați.