Boboteaza şi Sf. Ioan au fost declarate sărbători legale în care nu se lucrează, potrivit unei legi adoptată miercuri de Camera Depujtaţilor din România.În prezent românii beneficiază de 15 zile libere legale.
Boboteaza şi Sf. Ioan au fost declarate sărbători legale în care nu se lucrează, potrivit unei legi adoptată miercuri de Camera Depujtaţilor. Marcel Ciolacu este unul dintre iniţiatori.
„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.139 alin.(1) din Legea nr.53/2003, urmărindu-se instituirea, ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, a zilelor de 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza şi 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” , se arăta în raportul comisiei de specialitate.
Proiectul de lege a fost iniţiat de 62 deputaţi PSD, printre care Marcel Ciolacu şi liderul grupului Alfred Simonis.
Camera Deputaţilor a fost for decizional.
„Nu cred că este cu nimic ieşit din comun Boboteaza şi Sf. Ion să fie zile libere” , spunea în noiembrie preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, întrebat despre proiectul de lege care prevede ca zilele de 6 şi 7 ianuarie să fie libere.
„Eu sunt creştin ca şi dumneavoastră, sunt două sărbători mari, Boboteaza şi Sfântul Ion şi nu cred că este cu nimic ieşit din comun ca aceste două zile să fie zile libere. Foarte mulţi români participă atât la Bobotează şi foarte mulţi români sărbătoresc Sfântul Ion, cei mai mulţi sfinţi sunt de Sfântul Ion” , spune Marcel Ciolacu.
Câte zile libere au angajații români în 2023
Alte zile libere, potrivit Codului Muncii: 1 şi 2 ianuarie, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, 1 iunie, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, 1 decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Moldovenii consideră că salariul bărbaților trebuie să fie mai mare decât al femeilor
Cei mai mulți dintre moldovenii, care au participat la un studiu efectuat recent, cred că „ceea ce își doresc cu adevărat femeile este să aibă familie și copii” și că atunci „când există puține locuri de muncă, bărbații au dreptul la slujbă mai mult decât femeile”. Totodată 46% din respondenții studiului au spus că, „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, susțin afirmația – „în general, salariul unui bărbat trebuie să fie mai ridicat decât al unei femei”, scrie NM.md.
Au fost de acord cu afirmația, dar „în mică măsură”, 16% din respondenți și nu cred aceasta sau cred „în foarte mică măsură” 36%. Se întâmplă pe fundalul anunțului Guvernului că legislația privind asigurarea egalității de tratament între femei și bărbați va fi îmbunătățită, în conformitate cu legislația europeană în domeniu.
73% din respondenții studiului au spus că sunt de acord „în foarte mare măsură” și „în mare măsură” cu afirmația că „a avea o slujbă este un lucru foarte bun, dar ceea ce își doresc cu adevărat femeile este să aibă familie și copii”. Au fost de acord cu afirmația „în foarte mică măsură” sau „deloc” – 9%. „În mică măsură” au fost de acord 15%.
52% sunt de acord cu afirmația, „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, că atunci „când există puține locuri de muncă, bărbații au dreptul la slujbă mai mult decât femeile”, iar 26% sunt mai puțin de acord sau nu cred aceasta. „În mică măsură” au fost de acord 19%.
46% cred că, „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, că „în general, salariul unui bărbat trebuie să fie mai ridicat decât al unei femei”. Pe când 36% au fost de acord cu afirmația „în foarte mică măsură” sau nu cred aceasta. Au fost de acord cu afirmația, însă „în mică măsură”, 16% din respondenți.
39% din respondenții studiului cred, „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, că „în general, bărbații sunt lideri politici mai buni decât femeile”. Iar 26% nu au fost de acord cu afirmația sau cred aceasta „în foarte mică măsură”. „În mică măsură” au fost de acord 29%.
19% au susținut afirmația, „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, că „studiile universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată”. Aici 59% nu au fost de acord „deloc” sau au susținut afirmația „în foarte mică măsură”. „În mică măsură” au fost de acord 17%.
Studiul a fost efectuat în Republica Moldova, în perioada 25 martie-17 mai 2024, și a fost realizat cu suportul Guvernului Japoniei prin Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, în cadrul unui proiect implementat de Programul Națiunilor unite pentru Dezvoltare (PNUD). La studiu au participat 1 100 respondenți, cu vârsta de 18 și mai mult. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%.
În acest context că, pe 26 iunie, Guvernul a anunțat că legislația privind asigurarea egalității de tratament între femei și bărbați va fi îmbunătățită, în conformitate cu legislația europeană în domeniu. Reprezentanții Guvernului au precizat că au aprobat modificări care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați, în toate aspectele vieții economice și sociale.
Au fost operate modificări la Legea privind protecția consumatorilor, Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi și Legea cu privire la asigurarea egalității.
„Mai exact, au fost definite noțiunile „măsuri pozitive” și „tratament egal al femeilor”, a fost îmbunătățit mecanismul de protecție a aplicării principiului egalităţii și au fost extinse competențele atribuite autorităților publice responsabile de acest segment. Examinarea și soluționarea plângerilor referitoare la fapte de discriminare urmează să fie făcută de Consiliul pentru egalitate, alte autorități publice de profil și instanțele de judecată”, au comunicat reprezentanții Guvernului.
Potrivit datelor statistice, prezentate pe 7 martie curent de Biroul Naţional de Statistică, în Republica Moldova femeile predomină în numărul populaţiei – la 100 femei revin 90 bărbați. Totodată femeile trăiesc cu 8,6 ani mai mult decât bărbații, se căsătoresc mai timpuriu la 26 ani în comparație cu bărbații care se căsătoresc la 29 ani și câștigă cu 15,5% mai puțin decât bărbații. Potrivit acelorași date, șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile, totuși mai mulți bărbați sunt în funcții de conducere iar nivelul sărăciei în rândul femeilor este 31,4%, pe când în rândul bărbaților – 30,8%. Detalii AICI.
Nepoata președintelui Kîrgîzstanului a zburat la propria petrecere de logodnă cu un elicopter de stat. Cui i-a spus ”DA”
Președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japaro, a prezentat scuze după ce nepoata sa, Lazat Nurkojoeva, 23 de ani, fostă Miss Kîrgizstan 2020, a folosit un elicopter al Ministerului Situațiilor de Urgență pentru a merge la propria logodnă, scrie libertatea.ro.
Ceremonia de logodnă a avut loc pe 24 iunie, în defileul Oruu-Sai din Kîrgîzstan. Nurkojoeva a postat un videoclip pe Instagram, în care se vede cum ea și logodnicul său zboară cu un elicopter aparținând Ministerului Situațiilor de Urgență și apoi se urcă pe o platformă decorată unde se află prietenii și rudele lor.
Ea s-a logodit cu nepotul șefului Comitetului de Stat pentru Securitate Națională.
Lazat Nurkokoeva, ruda cea mai mediatizată a președintelui, are propriul brand de îmbrăcăminte și 180.000 de urmăritori pe Instagram. A fost implicată în nenumărate scandaluri din cauza comportamentului ei și a comentariilor de pe rețelele de socializare. Tânăra a câștigat concursul Miss Kîrgîzstan în 2020.
Ministerul Situațiilor de Urgență din acest stat din Asia Centrală închiriază oficial elicoptere. Închirierea pentru o oră costă de la 185.000 de somi, aproximativ 2.150 de dolari. Salariul mediu în Kîrgîzstan este de aproape șase ori mai mic: 380 de dolari.
Președintele Sadîr Japarov a menționat că banii din închirierea elicopterelor merg la buget, iar Ministerul Situațiilor de Urgență îi folosește pentru a reînnoi flota de elicoptere. În același timp, el a subliniat că membrii familiei sale ar trebui să fie „mai restrânși în cheltuieli”. „Obișnuiam să îi critic pe alții. Acum, prezint scuze oamenilor pentru nepoata mea”, a spus președintele. El și-a exprimat încrederea că ea va trage concluzii și „în viitor, comportamentul ei va fi rezonabil”. Japarov conduce Kîrgîzstanul din ianuarie 2021. A ajuns la putere după răsturnarea lui Sooronbai Jeenbekov, unul dintre principalele motive ale loviturii de stat a fost nemulțumirea locuitorilor țării privind faptul că președintele și-a numit rudele în funcții-cheie ale guvernului.
Republica Kîrgîză este o țară din Asia Centrală. Se învecinează la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul. Kîrgîzstanul este un stat fără ieșire la mare și muntos. Capitala este la Bișkek.
Caz revoltător la Hâncești: Mai multe ghivece cu flori, vandalizate intenționat
Un act de vandalism a avut loc recent în municipiul Hâncești, unde mai multe ghivece cu flori au fost distruse în mod intenționat. Cu un anunț în acest sens au venit reprezentanții Primăriei Hâncești.
Potrivit reprezentanților Primăriei locale, este important ca IP Hâncești să se implice prompt în acest caz și să depună toate eforturile pentru a-i găsi și a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de cele întâmplate, transmiteȘtiri.md.
„Numai prin aplicarea legii și prin sancționarea făptuitorilor putem asigura că astfel de incidente nu vor mai avea loc în viitor. Comunitatea noastră merită să trăiască într-un mediu sigur și frumos”, adaugă reprezentanții Primăriei Hâncești.
