Încă 19 persoane au primit refuz de intrare în Republica Moldova

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 61 782 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de ieșire din Republica Moldova – 31 090 traversări persoane. 

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 33 759, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 28 023.

Cea mai ”activă” frontieră a fost cu România – 33 418 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 17 657 treceri și alte 10 707 traversări – frontiera aeriană. 

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:PTF Leușeni – 11 331 traversări persoane;PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 10 707 traversări persoane;PTF Sculeni – 7 730 traversări persoane;PTF Cahul –  5 288 traversări persoane;PTF Otaci – 5 186 traversări persoane;PTF Giurgiulești-Galați – 4 624 traversări persoane; PTF comun Palanca – 3 268 traversări persoane.

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 15 734 treceri, dintre care 7 833 pe sensul de intrare în Moldova. Totodată, numărul de 3 050 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova, pentru 19 persoane s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat.

Recomandăm călătorilor, înainte de a porni la drum să consulte Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717) sau să verifice online situația din punctele de trecere (http://border.gov.md/camere-web).

În 24 de ore, polițiștii de frontieră au înregistrat următoarele fapte:- un caz de trafic ilegal de bunuri;- nouă persoane au încălcat regimul punctelor de trecere a frontierei;- patru străini au încălcat regulile de ședere pe teritoriul R. Moldova;- o persoană identificată cu consemn național;- 17 încălcări a regulilor de folosire a vinietei și de exploatare vehicule;

În Capitală vor fi redeschise havuzurile

Muncitorii întreprinderii „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” din Chișinău spală havuzurile și fac lucrări de profilaxie.

Luni a fost spălat havuzul din parcul Afgan din capitală, iar de marți vor începe să fie curățate celelalte, a comunicat pentru IPN Victor Nichituş, specialist în relații publice la întreprinderea municipală „Spații Verzi”, scrie ipn.md.

E vorba de havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare” și două fântâni arteziene din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”, două havuzuri din scuarul Catedralei Mitropolitane și un havuz din scuarul „Aleea Gării”.

Muncitorii vor pregăti pentru deschidere și Scara Cascadelor din parcul „Valea Morilor”, și fântâna de la intrarea în parcul „Valea Trandafirilor”. Vor fi spălate inclusiv havuzurile în parcul „Șipca”, „La Izvor” și „Alunelul”.

Motoarele electrice, care au fost oprite pe timp de iarnă, au fost verificate și reconectate la rețeaua de curent.

A fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale

În Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării, locul unde în martie 1918 s-a votat unirea Basarabiei cu România, a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale. Evenimentul de la Chișinău are o semnificație dublă, întrucât a avut loc în cadrul celebrării a 107 ani de la unirea Basarabiei cu România. Platforma are ca obiectiv „consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului”, transmite IPN.

Evenimentul a reunit peste 200 de participanți, care s-au declarat fondatori ai Platformei Reîntregirii Naționale. Inițiatorii își propun ca forul să devină factor de coeziune a forțelor unioniste și o contrapondere la influențele care încearcă să slăbească legăturile istorice între Republica Moldova și România.

Platforma se va baza pe un proiect politic și electoral ce vizează reprezentarea unei fracțiuni unioniste semnificative în Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul final este, potrivit fondatorilor, să asigure politici de stat favorabile identității românești, în paralel cu fortificarea cursului european prin integrarea cu România.

Participanții la evenimentul de lansare a platformei au adoptat un document – „Manifestul Reîntregirii Naționale”, care stabilește principiile și obiectivele strategice pentru unirea Republicii Moldova cu România.

De asemenea, au fost desemnate organele de conducere, inclusiv Consiliul Coordonator, responsabil de gestionarea activității zilnice a Platformei. În perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, participanții au stabilit să se convoace la un Congres, la care va fi elaborată și votată Lista electorală unică unionistă.

Trei diplomați ruși, expulzați din Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe confirmă expulzarea a trei diplomați ruși. Nota prin care trei angajați ai Ambasadei Ruse au fost declarați persoane indezirabile a fost transmisă ambasadorului Oleg Ozerov, convocat la MAE, transmite IPN.

„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomații respectivi urmează să părăsească țara”, precizează MAE.

Decizia MAE vine după ce după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a dezvăluit că misiunea diplomatică, sub coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, să se refugieze în regiunea transnistreană.

Ambasada Federației Ruse va rămâne cu 6 diplomați la Chișinău și 15 persoane din stafful tehnic.

Ultimul diplomat rus care a fost expulzat din Moldova este Dmitri Kelov, acuzat de autoritățile moldovene că a desfășurat „activități incompatibile cu statutul său diplomatic”. Expulzarea lui a venit imediat după perchezițiile din Parlament și Poliția de Frontieră.

Premii în valoare de circa 1,5 milioane lei pentru sportivii și antrenorii de performanță
Articolul anterior
Un nou program de sprijin pentru circa 50 de afaceri din domeniul turismului
Articolul următor
Close menu