Infern al torturii comuniste, inclus în patrimoniul UNESCO

Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat (Buzău) din România, una dintre cele mai dure penitenciare comuniste, este aproape de a fi inclusă în patrimoniul UNESCO. Aici, deținuții erau supuși unor condiții inumane de existență și tratament.

Infern al torturii comuniste din România, inclus în patrimoniul UNESCOFoto: Flavia Suciu

Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat (Buzău) este inclusă într-un proiect de restaurare și punere în valoare cu bani europeni, finanțarea europeană fiind de circa 9 milioane euro. Obiectivul va fi transformat în Memorialul „Închisoarea Tăcerii” și Centru Educațional, transmite adevarul.ro.

Obiectivul a fost înscris pe lista indicativă de țară pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, la trei luni după ce Ministerul Culturii anunța că începe demersurile pentru realizarea dosarului. Este doar prima etapă, decizia finală urmând să fie luată în funcție de mai multe criterii.

„România a înțeles valoarea excepțională a acestui loc, care are potențialul de a fi recunoscut acum la nivel internațional pentru importanța pe care o are pentru generațiile prezente și viitoare. (…) În cazul în care candidatura este acceptată, clădirea devine oficial recunoscută ca parte a patrimoniului mondial și este protejată și conservată în conformitate cu standardele internaționale stabilite de UNESCO”, transmite Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Lista indicativă este o listă prealabilă a locurilor propuse de către statele membre pentru a fi considerate pentru înregistrare pe lista oficială a Patrimoniului Mondial UNESCO. Ulterior, are loc o evaluare pe baza criteriilor stabilite de UNESCO pentru patrimoniu și o prezentare detaliată a valorii istorice și culturale a clădirii.

La Râmnicu Sărat (Buzău) a existat în perioada comunistă una dintre cele mai dure închisori pentru deținuți politici, mai ales în perioada 1956-1963, când la comanda penitenciarului a fost Alexandru Vișinescu.

Procurorii care l-au anchetat spun că Vișinescu a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrîngerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minimum de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate.

Printre martorii audiaţi de magistraţi, de-a lungul procesului, a fost şi Lucia Hossu-Longin, cunoscut producător TV, realizatoarea reportajelor din seria „Memorialul durerii”.

Hossu-Longin i-a spus judecătorului că ea şi Corneliu Coposu au fost primii care, în 1992, au deschis porţile închisorii de la Râmnicu Sărat.

„Era foarte, foarte frig. Coposu s-a plimbat prin închisoare, fumând ţigară după ţigară. Cel mai exterminator penitenciar din această ţară a fost cel de la Râmnicu Sărat, iar asta prin barbaria atinsă de administraţie. Vişinescu aplica pedepse umilitoare, îi bătea cu biciul împletit cu metal, mâncarea era deplorabilă, aveau 500 de calorii pe zi. Am fost cu Coposu şi cu Ion Diaconescu, care apar şi ei în unele filme”, a relatat Longin.

Cu altă ocazie, seniorul Corneliu Coposu a descris regimul de exterminare de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, unde domnea Alexandru Vişinescu.

„Fiecare deţinut fiind singur în celulă, nu avea deloc lumină naturală, ferăstruica celulei era în permanenţă oblonită pe dinafară ca să nu se poată vedea cerul. De altfel, geamul era şi de neatins la înălţimea la care era situat. În afară de 8 ore destinate somnului, în timpul zilei trebuia să stai în picioare sau pe tinetă. Nu aveai dreptul să te aşezi pe pat, nu aveai cu cine să vorbeşti. Râmnicu Sărat era nu numai cea mai dură puşcărie, dar şi un fel de închisoare experimentală”, relata Corneliu Coposu în cartea „Coposu – confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru”.

Din 1954 până în 1962, Corneliu Coposu a fost încarcerat în închisoarea de la Râmnicu Sărat, un adevărat centru de exterminare pentru deţinuţii politici.

„Intrau în celulă cinci-şase gardieni, gealaţi înalţi cu bastoane şi băteau toţi deţinuţii pe rând, fără nici o justificare, până cădeau jos. Toţi deţinuţii, indiferent de vârstă şi starea sănătăţii, erau bătuţi metodic. Regimul acesta nu l-a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu fusese scutit de bătaie nici Pogoneanu, fost director în Ministerul de Externe, care, paralizat pe jumătate, nu putea sta în picioare, era bătut în pat, culcat”, mărturisea Corneliu Coposu.

Alexandru Vişinescu a fost comdamnat în februarie 2016, decizia de atunci constituind o premieră în justiţia din România. El a cerut întreruperea executării pedepsei cu închisoarea, invocând motive medicale, însă instanţa nu a fost de acord cu solicitarea lui. Vişinescu a murit la vârsta de 93 de ani, pe 5 noiembrie 2018, în Spitalul Penitenciar Rahova.

VIDEO! Piesa lui Carla’s Dreams „Sub pielea mea” a căpătat o nuanță deosebită, în interpretarea unui cor militar din Rusia

Piesa lui Carla’s Dreams „Sub pielea mea” a căpătat o nuanță cu totul deosebită, în interpretarea unui cor militar din Sankt-Petersburg, Rusia, scrie UNIMEDIA.

Tânărul din imaginile postate pe TikTok cântă în limba română și pare să se descurce de minune cu versurile.

„Acest tânăr poate reinterpreta orice piesă”, se menționează pe pagina de TikTok a Corului Armatei Ruse.

Internauții i-au apreciat talentul la maxim.

Deși înregistrarea este din 2020, aceasta s-a viralizat acum pe rețele.

Maia Sandu a participat la ceremonia depunerii Jurământului absolvenților de la medicină

Maia Sandu a participat la ceremonia depunerii Jurământului medicului și farmacistului de către absolvenţii USMF.

”Azi le-am mulțumit celor 1025 de absolvenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie pentru că au ales această carieră responsabilă și i-am felicitat pentru perseverență și disciplină de învățare.

Dragi viitori doctori, ați depus jurământul medicului și farmacistului – un angajament sacru și onest de a salva vieți și de a ajuta oamenii să fie sănătoși. Veți avea provocări, veți avea nopți nedormite, dar veți avea cea mai înaltă satisfacție – o viață în slujba altor vieți.

Îmi exprim recunoștința pentru profesionalismul și dăruirea tuturor medicilor din Moldova și mizez pe implicarea și energia tinerilor specialiști, pe care îi îndemn să aleagă să lucreze în beneficiul oamenilor acasă, în Republica Moldova. Doar anul trecut, salariile tuturor medicilor, asistenților medicali și infirmierelor au crescut în medie cu 15%. În ultimii trei ani, Guvernul a investit circa 2,4 miliarde de lei pentru renovarea spitalelor din țară. Iar tinerii medici care lucrează în regiunile rurale primesc, la angajare, o indemnizație de 120 de mii de lei într-o singură tranșă. Știm că mai rămân multe de făcut pentru sistemul de sănătate, dar pas cu pas vom reuși să parcurgem drumul ambițios pe care am pornit împreună.”, scrie președintele într-o postare.

Telenovelă politică în România: un primar și-a ”zdrobit” nevasta la alegerile locale

Locuitorii comunei Gogoşu, judeţul Mehedinţi, au fost martorii unor alegeri locale neobișnuite, în care pentru funcția de primar s-au confruntat actualul edil, Jean Rogoveanu, și fosta sa soție, Ileana-Codruța Rogoveanu, aflați în plin proces de divorț pe parcursul campaniei electorale.

Învingător a fost Jean Rogoveanu (PSD), care și-a menținut funcția cu 71,4% din voturi, adică 859 de voturi. Pe locul al doilea s-a clasat fosta sa soție, Ileana-Codruța Rogoveanu (PNL), cu 27,93% din voturi, reprezentând 336 de alegători. Un al treilea candidat, Gheorghe Haneş (PMP), a obținut 8 voturi (0,67%).La alegerile locale din comuna Gogoşu au fost înscriși 3.272 de alegători pe listele electorale permanente, dintre care 1.822 s-au prezentat la urne.

Primarul Jean Rogoveanu a declarat pentru presa locală că fosta sa soție și-a depus candidatura din răzbunare. Cei doi s-au căsătorit în 2009, iar divorțul a fost pronunțat în luna mai a acestui an.

Jean Rogoveanu a fost implicat anterior într-un scandal după ce a achiziționat, din fonduri publice, trei telefoane mobile în valoare de 6.000 de euro, aparatele fiind folosite de el, viceprimar și o angajată a Primăriei Gogoşu.

sursa

Serviciul Vamal marchează Ziua Internațională a Muzeelor
Articolul anterior
Arsenie Todiraș a anunțat sexul copilului
Articolul următor