Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova şi să justifice o eventuală escaladare în regiune

Trupele ruse staţionate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciţii desfăşurate la sfârşitul anului 2023, au acuzat autorităţile de la Chişinău, în timp ce vocile care susţin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chişinăului asupra Transnistriei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză în care estimează că aceste mişcări ale Moscovei fac parte probabil dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune.

Membrii delegaţiei moldoveneşti la Comisia Unificată de Control (CUC) a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au cerut, în timpul unei reuniuni a CUC din 18 ianuarie, ca CUC să efectueze o investigaţie asupra forţelor ruse din Transnistria pentru utilizarea de arme de calibru mic, drone şi arme de imitaţie în timpul unui exerciţiu care a avut loc la 22 decembrie 2023 şi care a simulat respingerea unui atac de sabotaj asupra unui avanpost al forţelor ruse din zona de securitate moldovenească, scrie news.ro.

Autorităţile moldovene au spus că prezenţa şi utilizarea acestor arme de către forţele ruse de menţinere a păcii în interiorul zonei de securitate a încălcat protocoalele, iar forţele ruse de menţinere a păcii nu au declarat în mod corespunzător unele dintre aceste arme şi drone ca făcând parte din arsenalul lor.

Un blogger militar rus proeminent, afiliat Kremlinului, Rîbar, a afirmat în replică, la 21 ianuarie, că autorităţile moldoveneşti exercită presiuni tot mai mari asupra republicii separatiste Transnistria, susţinută de Rusia, prin solicitarea retragerii forţelor de menţinere a păcii ruseşti şi prin presiuni economic. Bloggerul a menţionat că guvernul moldovean a impus taxe „duble” asupra companiilor transnistrene, care se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari într-un interval de timp nespecificat şi care vor creşte costul vieţii în Transnistria.

Modificările recente ale Codului Vamal moldovenesc impun ca întreprinderile transnistrene să plătească taxe vamale de import guvernului moldovean, în timp ce anterior firmele transnistrene plăteau taxe doar guvernului transnistrean.

Rîbar susţine că această presiune sprijină „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în Moldova şi că Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară, amintind şi de acuzaţiile recente ale preşedintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.

„Afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului şi acuzaţiile lui Krasnoselski fac probabil parte dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”, conchide analiza ISW, think tank cu sediul la Washington, care publică zilnic evaluări despre situaţia războiului din Ucraina.

Peste 150.000 de canadieni au semnat o petiție prin care cer retragerea cetățeniei lui Elon Musk

Peste 150 000 de persoane din Canada au semnat o petiție parlamentară prin care solicită țării lor să îi retragă cetățenia canadiană lui Elon Musk din cauza alianței miliardarului tehnologic cu Donald Trump, care și-a petrecut cea de-a doua președinție a SUA amenințând în mod repetat că va cuceri Canada și o va transforma în al 51-lea stat al său.

Autoarea canadiană Qualia Reed, din Columbia Britanică, a inițiat petiția în Camera Comunelor din Canada, unde aceasta a fost susținută de parlamentarul neo-democrat Charlie Angus, un critic declarat al lui Musk, conform unui raport publicat de Canadian Press în weekend, potrivit The Guardian.

Elon Musk, născut în Africa de Sud și aflat la conducerea unor companii americane precum Tesla, SpaceX și Twitter/X, are cetățenie canadiană datorită mamei sale, originară din Regina, capitala provinciei Saskatchewan.

Petiția lui Reed, depusă la 20 februarie, îl acuză pe Musk că „s-a angajat în activități care contravin interesului național al Canadei” acționând în calitate de consilier al lui Trump.

Președintele american și-a atras disprețul celor 40 de milioane de locuitori ai Canadei prin amenințări cu impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor canadiene și prin faptul că s-a lăudat în mod deschis cu anexarea țării de către SUA.

Petiția subliniază că legătura dintre Musk cu Trump îl face „membru al unui guvern străin care încearcă să șteargă suveranitatea canadiană”. Petiția îi solicită prim-ministrului canadian Justin Trudeau să îi retragă lui Musk pașaportul canadian și să îi revoce cetățenia cu efect imediat.

După cum a remarcat presa canadiană, petițiile precum cea a lui Reed au nevoie de cel puțin 500 de semnături pentru a obține certificarea necesară pentru a fi prezentate Camerei Comunelor din Canada și pentru a obține un eventual răspuns oficial din partea guvernului. În mod evident, petiția lui Reed nu a avut probleme în a trece de acest prag, adunând aproximativ 157 000 de semnături până duminică târziu, fără niciun indiciu că se va ameliora creșterea curând.

Camera Comunelor din Canada este programată să își reia activitatea la 24 martie, deși țara ar putea convoca alegeri generale înainte de revenirea membrilor parlamentului. Perioada de semnare pentru petiția lui Reed urma să expire la 20 ianuarie.

Trump spune că întâlnirea cu Zelenski va avea loc „săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare”

Trump spune că se așteaptă ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să poată veni la Washington „săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare” pentru a semna un acord cu SUA privind mineralele de pământuri rare ale Ucrainei, relatează BBC.

El adaugă că nu este sigur când se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, deși a spus anterior că ar putea avea loc în Arabia Saudită. „Nu știu când vom vorbi”, a spus el. „La un moment dat mă voi întâlni cu președintele Putin”.

Amintim că Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a sosit, luni, la Casa Albă pentru discuţii cu preşedintele american Donald Trump despre perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina, în contextul unor diferenţe puternice de viziune. Macron, primul lider european care este primit la Casa Albă de când  Trump şi-a început al doilea mandat, va încerca să-l convingă pe preşedintele SUA să nu grăbească încheierea unui acord de pace în Ucraina cu orice preţ.

Ulterior, Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că întâlnirea sa cu omologul american, Donald Trump, a fost „foarte bună” şi „foarte prietenoasă”, într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, peste capul europenilor şi al Kievului, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, informează EFE şi AFP.

Clădirea Parlamentului, iluminată în culorile drapelului ucrainean, la trei ani de război în Ucraina

Clădirea Parlamentului Republicii Moldova este iluminată, în această seară, în culorile drapelului Ucrainei, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine. Acțiunea marchează trei ani de la invazia la scară largă în Ucraina a Rusiei, transmite MOLDPRES.

Tot în această seară, în scuarul Parlamentului a fost organizat un flashmob. Deputați, angajați ai Secretariatului Parlamentului și un grup de copii au aprins lumânări, plasându-le sub formă de cifra 1096, ceea ce reprezintă numărul de zile de la începutul agresiunii ruse nedrepte și neprovocate împotriva Ucrainei.

Participanții la eveniment au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor războiului, au transmis mesaje de pace și gânduri bune către familiile care au pierdut oameni dragi în războiul din Ucraina.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat războiul nedrept din Ucraina, adresând un mesaj de susținere a poporului ucrainean, care luptă eroic cu agresorul, de sprijin pentru independența și integritatea teritorială a țării vecine, de pace justă pentru Ucraina.

„De trei ani, zi de zi, Ucraina luptă cu vitejie, demnitate pentru democrație, libertate, suveranitate și pace. De trei ani, ucrainenii mor, fiind uciși de ruși, pentru că nu vor să-și cedeze țara și pentru că sunt patrioți. Suntem martorii unui război nedrept, martorii a trei ani de invazie ilegală, imorală, am tot dreptul să spun criminală a Rusiei și asta pentru că un individ cu ambiții de putere nemăsurate vrea să instaureze în Ucraina «ruskyi mir» și să refacă un imperiu. Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie. Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertăților și valorilor occidentale comune, de care noi cu toții ne bucurăm”, a menționat Igor Grosu.

Ucraina a fost atacată de Federația Rusă la 24 februarie 2022. De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. În această perioadă, refugiații au beneficiat, în țara noastră, de asistență socială, medicală, educațională și posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.

Refugiaţii politici ruși s-au mobilizat la Nisa, pentru a cere o Rusie fără Putin
Articolul anterior
Imagini de la prima ședință foto! Katy Black l-a arătat pe fiul ei nou-născut
Articolul următor
Close menu