Andra și Cătălin Măruță au deja doi copii, dar este posibil să nu se oprească aici. David, 11 ani, și Eva, 7 ani, ar putea avea un frăţior sau o surioară.
Cântăreața a vorbit despre posibilitatea de a avea al treilea copil cu prezentatorul de la Pro TV.
Va naşte Andra pentru a treia oară?
Un fan a întrebat-o pe Andra dacă își dorește să devină mamă pentru a treia oară. Andra a mărturisit că nu are în plan acest lucru, dar nu se știe ce rezervă viitorul, scrie redactia.ro.
„Mai ai de gând să faci un copil cu Măruță?”, au întrebat fanii, iar ea a răspuns:
„Nu văd bine întrebarea (n.r. râde). Nu avem în plan acest lucru, dar niciodată să nu spui niciodată. David vrea un frate, eu nu zic nu. Să fie grădiniță aici de copii. Copilul este o binecuvântare, dar vine când vrea Dumnezeu”, a spus Andra, pe Instagram.
Eva şi-ar dori o surioară
Fiica ei, Eva, care era de față, a reacționat: „Eu vreau să am o soră. Eu zic să faci doi copii atunci”, a adăugat micuța. Ulterior, Andra a mai spus că atât ea, cât și soțul ei nu s-au gândit să își mărească familia. Mai în glumă, mai în serios, Eva i-a spus mamei sale că ar fi bine să mai aibă încă doi copii.
Andra a vorbit și despre infidelitate. Ea consideră că singurul lucru rău pe care soțul ei ar putea să-l facă ar fi să o înșele, chiar și așa, ea ar putea să-l ierte. De asemenea, vedeta nu încurajează femeile să stea lângă partenerii agresivi.
În prezent, Cătălin Măruță prezintă emisiunea „La Măruță”, la Pro TV, iar Andra e jurat la „Românii au talent”, emisiune care va începe pe 20 ianuarie, la Pro TV.
Se schimbă cartea de identitate în România: Buletinele au dimensiunea unui card bancar și vor avea și un cip
MAI al României a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care se actualizează datele care vor fi inscripționate pe noile cărți de identitate electronice, scrie digi24.ro.
În urma desfășurării proiectului-pilot lansat la Cluj-Napoca în 2021, acolo unde au avut loc activități de testare a funcționalității și a modului de interacționare a noului document electronic, autoritățile au constatat elemente care trebuie îmbunătățite. Proiectul de act normativ este inițiat de Ministerul Afacerilor Interne în temeiul art. IV din Ordonanța nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.
Calendarul anunțat de MAI
Noile cărți electronice de identitate, așa-numitele buletine cu cip, vor fi eliberate începând cu data de 20 martie pentru persoanele cu vârste de peste 14 ani, la început în judetul Cluj, unde a fost lansat proiectul-pilot, iar în următoarele maxim două luni se vor emite și în București și în restul județelor, potrivit unui calendar scos în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Noile termene apar într-un proiect de hotărâre de guvern lansat marți în consultare publică de MAI.
Ministerul spune că a finalizat toate măsurile tehnice pentru emiterea noilor cărți electronice de identitate (CEI) și că la 1 martie 2025 erau operaționale la nivel național 674 de Servicii Publice Comunitare de Evidență a persoanelor (SPCEP). „Întrucât producţia CEI se realizează exclusiv în municipiul Bucureşti, este necesară eşalonarea extinderii la nivel naţional, urmând ca iniţierea extinderii să se realizeze la nivelul Judeţului Cluj (în toate SPCEP operaţionalizate), având în vedere şi experienţa dobândită de funcţionari în cadrul Proiectului Pilot.
După realizarea tuturor optimizărilor necesare pentru asigurarea transportului de la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi a testelor de volum în ceea ce priveşte procedura de verificare a calităţii, procedura de activare şi procedura de gestionare a eventualelor rebuturi, va fi iniţiată emiterea la nivelul municipiului Bucureşti. După realizarea optimizărilor necesare la nivelul infrastructurilor implicate, va fi realizată extinderea la nivelul judeţelor, potrivit unei programări realizate de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor în urma consultării cu autorităţile publice locale implicate în vederea determinării nivelului de pregătire pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice necesare pentru emiterea CEI la nivelul SPCEP implicate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului MAI. Începând din 20 martie 2025, MAI estimează ca va începe emiterea noilor cărți electronice de identitate cu suport electronic pentru persoanele cu vârste de peste 14 ani. Începând cu 2 iunie 2025, vor fi emise cărți electronice de identitate și pentru minorii cu vârste între 0-14 ani. Începând cu 20 mai 2025, vor fi eliberate cărți de identitate simple (CIS) în noul format, pentru cei care nu doresc buletine electronice.
Primii 5 milioane de posesori nu vor plăti contravaloarea noilor buletine cu cip
MAI amintește că iniţierea emiterii CEI la nivel naţional este strict necesară în perspectiva implementării Investiției 8 Cartea electronică de identitate și semnătura digitală din cadrul Componentei 7 – Transformare digitală din PNRR. „Astfel, prin intermediul liniei de finanţare asigurate din fondurile Uniunii Europene vor fi acoperite fondurile necesare producţiei primelor 5 milioane de CEI, primii 5 milioane de cetăţeni care vor deveni posesori ai CEI fiind exoneraţi de obligaţia de a suporta contravaloarea taxei de emitere a CEI (…). În considerarea acestei priorităţi, este necesară concentrarea tuturor eforturilor pentru realizarea demersurilor necesare iniţierii emiterii, cu precădere, a CEI la nivelul tuturor SPCEP şi, ulterior finalizării emiterii CEI la nivel naţional, pentru iniţierea emiterii CIS, act de identitate alternativ, al cărui format şi ale cărui măsuri de securitate integrate la nivel de blanchetă sunt similare CEI, pe care îl vor putea utiliza cetăţenii care nu doresc să intre în posesia unui act de identitate prevăzut cu suport de stocare electronic”, mai arată Ministerul Afacerilor Interne.
Noile cărți de identitate au dimensiunea unui card bancar și pe lângă informațiile care se află și pe actualele buletine vor avea și un cip pe care vor fi stocate două amprente digitale și o amprentă facială. Românii vor putea alege și buletine fără cip, tot de dimensiunea unui card bancar, însă nu le vor putea folosi și pentru a ieși din țară. Pentru a ieși din țară vor avea nevoie de un pașaport care va avea un cip. Propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 de zile calendaristice, calculate de la data publicării anunțului, pe adresa de e-mail dgj_transparenta@mai.gov.ro .
Un posibil nou val de refugiaţi ucraineni! Germania cere o distribuire corectă în țările din UE
Ministrul de interne german a atenţionat miercuri că, dacă avansurile obţinute de Rusia în Ucraina vor declanşa un nou exod de refugiaţi în Uniunea Europeană, UE trebuie să creeze un mecanism pentru distribuirea echitabilă a poverii între ţările membre, relatează dpa și Agerpres.
Nancy Faeser a explicat la o reuniune a miniştrilor de interne din UE de la Bruxelles că escaladarea în continuare a conflictului de către Rusia, combinată cu posibilitatea ca preşedintele american Donald Trump să retragă în continuare ajutorul pentru Ucraina, ar putea duce la o deteriorare a situaţiei din ţara în război. În cazul unui nou val de refugiaţi ucraineni, va fi „absolut clar” că va fi nevoie de o „distribuire obligatorie şi constrângătoare” a refugiaţilor ucraineni, „conform unui mecanism echitabil în întreaga UE”, a insistat ministrul de interne german.
În prezent, povara găzduirii refugiaţilor ucraineni a revenit în mare măsură Poloniei, Republicii Cehe şi Germaniei, a remarcat ea. Numai Germania a primit peste 1 milion de cetăţeni ucraineni. Conform unei directive speciale, refugiaţii care fug de războiul din Ucraina nu trebuie să solicite azil, ci sunt acceptaţi automat. Milioane de ucraineni au fugit de trupele şi de atacurile aeriene ruseşti după ce Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, aminteşte dpa. Nancy Faeser a menţionat că nu se aşteaptă la un astfel de scenariu şi a subliniat că a evocat doar scenariul posibil la Bruxelles.
În răspuns la o întrebare pe această temă, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a notat că ţara sa a fost între cele care au primit mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor comparativ cu multe altele, în ultimii ani. „Austria a contribuit în această privinţă”, a punctat Karner. Ministrul suedez al migraţiei, Johan Forssell, şi-a exprimat în ce-l priveşte speranţa că se va găsi o soluţie la războiul din Ucraina, deşi ţările UE trebuie să se pregătească şi pentru eventualitatea unui val de refugiaţi. „Dacă apare o astfel de situaţie, toate statele membre trebuie, desigur, să-şi asume partea lor de responsabilitate”, a spus Forssell.
Prețul petrolului a coborât miercuri la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani
Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu aproximativ 3%, pe fondul creşterii neaşteptate a stocurilor de petrol din SUA, planurilor OPEC+ de a creşte producţia în aprilie şi tarifelor impuse de SUA Canadei, Chinei şi Mexicului, transmite Reuters, preluat de News.ro.
Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,6%, tranzacţionându-se la 69,16 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI) din SUA a scăzut cu 3%, la 66,11 dolari pe baril. Minime istorice şi uşoară revenire În prima parte a sesiunii de tranzacționare, preţul petrolului Brent a coborât la 68,33 dolari, cel mai redus nivel din decembrie 2021, iar contractele pentru ţiţei din SUA au atins 65,22 dolari, cel mai redus nivel din mai 2023. O uşoară revenire a avut loc după ce secretarul american al Comerţului, Howard Lutnick, a declarat pentru Bloomberg TV că Donald Trump va lua decizia finală privind posibilele scutiri tarifare pentru anumite industrii. Deşi tariful de 25% impus Canadei şi Mexicului va rămâne, SUA iau în considerare eliminarea tarifului de 10% pentru importurile canadiene de energie, precum ţiţei şi benzină, care respectă regulile de origine ale Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA), conform unei surse citate de Reuters.
Conform Administraţiei pentru Informaţii în Energie (EIA), stocurile de petrol din SUA au crescut peste aşteptări, datorită mentenanţei sezoniere a rafinăriilor, în timp ce stocurile de benzină şi distilate au scăzut din cauza creşterii exporturilor. În ultima săptămână, stocurile de ţiţei au crescut cu 3,6 milioane de barili, ajungând la 433,8 milioane de barili, depăşind cu mult estimările analiştilor, care prevedeau o creştere de doar 341.000 de barili. După publicarea acestor date, Brent a scăzut cu peste 2 dolari. „Impunerea tarifelor de către SUA asupra Chinei, Canadei şi Mexicului a provocat represalii rapide din partea acestor ţări, amplificând temerile privind o încetinire a economiei globale şi reducerea cererii de energie”, a declarat Ashley Kelty, analist la Panmure Liberum. Atât Canada, cât şi China au răspuns imediat la noile tarife impuse de Trump, în timp ce preşedintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a promis un răspuns, fără a oferi detalii.
Decizia OPEC+ de a creşte producţia
Luni, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, inclusiv Rusia) a decis să crească producţia de ţiţei pentru prima dată din 2022, punând presiune pe preţuri. Organizaţia va adăuga 138.000 de barili pe zi începând din aprilie, fiind primul pas către eliminarea treptată a reducerilor de aproape 6 milioane de barili pe zi, care reprezintă aproximativ 6% din cererea globală. „Există temeri pe piaţă că decizia OPEC+ este doar începutul unei serii de creşteri lunare ale producţiei, dar declaraţiile oficiale sugerează că producţia va fi ajustată doar dacă piaţa o poate absorbi”, a explicat Giovanni Staunovo, analist la UBS. Analiştii Morgan Stanley Research cred că OPEC+ ar putea efectua doar câteva creşteri lunare ale producţiei, fără a renunţa complet la reducerile existente.
Administraţia Trump a anunţat marţi că va revoca licenţa acordată companiei americane Chevron pentru a opera în Venezuela şi a exporta petrol venezuelean. Această decizie ar putea elimina 200.000 de barili pe zi din oferta globală, potrivit unei analize realizate de strategii ING. Potrivit JP Morgan, cererea globală de petrol a fost de 103,6 milioane de barili pe zi în luna februarie, cu o creştere de 1,6 milioane de barili pe zi faţă de anul precedent. Totuşi, această creştere este sub estimările anterioare, care prognozau o creştere de 1,8 milioane de barili pe zi.
