Premierul Republicii Moldova a confirmat solicitarea liderului de la Tiraspol care s-a plâns că jucătorii de la Sheriff Tiraspol nu pot primi banii de la UEFA pentru că echipa nu are un cont valutar în Euro.
Natalia Gavrilița spune că a discutat pe scurt subiectul și că va examina solicitarea. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la Moldova1, transmite Replica Media.
Prim-ministra mai spune că multipla campioană a Republicii Moldova are un cont în lei, dar pentru unul în valută străină sunt niște reguli și Chișinăul ar putea să examineze situația pentru a vedea dacă sunt și alte soluții.
„Voi studia acest subiect, avem anumite reguli în sistemul bancar și vom vedea dacă există careva soluții. Înțeleg că Sheriff poate accesa în lei moldovenești, dar vom vedea dacă sunt și alte opțiuni”, a declarat Natalia Gavrilița.
Săptămâna trecută, unul din subiectele convorbirii telefonice dintre premiera Natalia Gavrilița și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a fost și cel al clubului de fotbal Sheriff Tiraspol. Doar că, de această dată, Krasnoselski s-a plâns că jucătorii echipei calificate în grupele UEFA Champions League nu-și pot primi bani din cauza „problematicii bancare”.
Vadim Krasnoselski este un fost angajat al companiei Sheriff, cea care controlează de facto regiunea transnistreană și despre care se spune că a fost delegat de corporație în această funcție pentru a reprezenta interesele ei la nivel politic.
„Vadim Krasnoselski a vorbit despre societățile din regiunea transnistreană cărora li se refuză deschiderea conturilor bancare. Drept exemplu, a amintit cazul clubului de fotbal Sheriff. Sportivii echipei tiraspolene, care este flagmanul întregului fotbal moldovenesc, nu pot să primească bani deoarece clubului nu i se dă posibilitatea să deschidă un cont în valută la o bancă moldovenească”, se arată în comunicatul postat pe site-ul așa-zisei președinții de la Tiraspol.
Mold-Street menționează că „urmare a mai multor scandaluri financiare, inclusiv cu implicarea băncilor din Moldova, la nivel mondial, s-au înăsprit regulile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Acelaşi lucru a fost nevoită să facă şi Republica Moldova. În caz contrar, sistemul bancar risca să fie izolat de cel mondial. Aşa că Republica Moldova este parte la acest proces, în mod special, după ce în anul 2018 a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Urmare a noilor prevederi, băncile licențiate din Republica Moldova au dezvoltat instrumentele de control si, în procesul implementării acestora, fiind identificate eventuale riscuri, băncile au solicitat mai multă transparență şi informaţii din partea clienților, inclusiv din regiunea transnistreană”.
Cum l-a schimbat războiul pe Volodimir Zelenski și ce provocări îl așteaptă în viitor. „Cel mai bun agent de vânzări din istorie”
Anii de război și-au pus amprenta asupra omului politic Volodimir Zelenski. Liderul Ucrainei prezintă acum o figură mai autoritară, poate că mai dură în luptă, modelată parțial de izolarea sa sporită pe scena internațională. Dar, având în vedere imprevizibilitatea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump – mai ales după ce cei doi s-au certat în Biroul Oval, în luna februarie – Zelenski ar putea fi nevoit să se transforme din nou, arată, într-o analiză, BBC, preluată de Digi24
„Cel mai bun agent de vânzări din istorie”
Așa l-a numit odată Donald Trump pe VolodImIr Zelenski, din cauza ajutorului pe care SUA l-a acordat Ucrainei.
Indiferent dacă este sau nu o comparație corectă, rolul lui Zelenski în menținerea țării sale în centrul atenției și în convingerea aliaților să investească a fost, cu siguranță, crucial pentru lupta Ucrainei.
Transformarea sa din actor de comedie în președinte pe timp de război datează din 2022, când a decis să rămână la Kiev, în timp ce trupele ruse se apropiau. Această decizie a însemnat că Ucraina va continua să se apere până la final.
Din punct de vedere politic, nu mai este o poveste a asupritorului împotriva asupritului. Mai degrabă, ea este tulburată de dubla provocare de a exprima un apetit pentru pace, protejând în același timp interesele țării sale, remarcă jurnaliștii BBC.
Dar oare un om obișnuit să aibă atât de multă autoritate acasă și să fie atât de influent în străinătate va organiza, cu adevărat, o a doua mare transformare, îndreptându-și atenția către diplomația din era Trump? Sau va decide că cel mai bun mod de a apăra Ucraina este să cedeze puțin?
Sunt întrebări care persistă în mentalul colectiv și cărora analiștii politici încearcă să le răspundă pe baza experiențelor și semnalelor înregistrate până acum.
„Foarte inteligent și calculat”
Înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Trump, liderul ucrainean a făcut lobby eficient pentru sprijinul occidental. El a făcut apel la apărare aeriană, tancuri, rachete și avioane de luptă, iar națiuni precum Germania au ezitat din cauza temerilor legate de escaladarea războiului, înainte de a ceda cererilor sale.
Mesajul său a fost rigid și a reușit să obțină sprijin.
„Zelenski a fost foarte inteligent și calculat în primele zile ale războiului”, spune Ed Arnold, de la grupul de reflecție în domeniul apărării și securității, Royal United Services Institute.
Decizia sa de a merge la conferința de securitate de la München, cu două săptămâni înainte de invazie, în ciuda faptului că a fost avertizat că acest lucru ar reprezenta un risc de securitate, a fost esențială, susține Arnold.
„Aceasta a personalizat sprijinul pentru Ucraina în mintea oamenilor care au participat personal”, a precizat analistul.
Serghei Leșcenko, consilier la biroul lui Zelenski, explică: „Trebuie să fim vizibili pentru lume. Dacă opinia publică este de partea Ucrainei, există o șansă mai mare de a obține ajutor din partea comunității internaționale”.
Leșcenko subliniază adresele video zilnice ale lui Zelenski, pe care acesta le-a creat de la începutul invaziei.
„Este neobișnuit să fii atât de deschis”. Victoria Ucrainei în bătălia de la Kiev l-a consacrat pe Zelenski drept un simbol al supraviețuirii țării și i-a întărit argumentele pentru continuarea ajutorului militar din partea aliaților occidentali.
Mai târziu, în 2022, Zelenski a putut demonstra diferența pe care o făceau proviziile acestora atunci când au fost eliberate porțiuni din teritoriul ucrainean, inclusiv orașul Herson. El a avut succes inițial cu aliații europeni.
„Ei au investit în Zelenski, personal, și în Ucraina”, a declarat Arnold. „A trecut prin patru prim-miniștri britanici de la începutul războiului… și toți au semnat noi declarații cu Ucraina, tot prin Zelenski. A fost capabil să facă față schimbărilor din politica națională din Europa de-a lungul mandatului său”.
Cu toate acestea, atunci când alte succese nu s-au concretizat, mesajul lui Zelenski nu s-a schimbat, ceea ce, pe măsură ce timpul trecea, avea să fie în detrimentul său, remarcă analiștii politici citați de BBC.
După contraofensiva eșuată a Ucrainei din vara anului 2023, de exemplu, meritele susținerii Kievului au fost din ce în ce mai mult puse la îndoială de o minoritate influentă a republicanilor americani, iar cererile sale au început să fie ignorate în unele cercuri.
Maria Zolkina, șefă a studiilor privind securitatea regională și conflictele la Fundația pentru Inițiative Democratice, un „think-tank” cu sediul la Kiev, consideră că Zelenski este parțial responsabil.
„El și cercul său apropiat s-au bazat pe logica conform căreia trebuie să fie întotdeauna exigenți atunci când vorbesc cu partenerii lor – promovând argumentul că Ucraina are pur și simplu nevoie de ceva. Acest lucru a funcționat foarte bine în 2022, dar cu SUA și alții acest tip de mesaj a încetat să mai funcționeze în 2023”, susține ea. „Iar diplomația sa chiar nu s-a adaptat suficient de repede”.
„Zelenski nu a fost niciodată un diplomat”
Pe 27 septembrie 2024, la New York, lucrurile s-au schimbat cu adevărat pentru Ucraina. Numai că forța motrice nu a fost armura rusească care se apropia, ci „reîncarnarea” politică a celui mai mare aliat al Ucrainei: SUA.
În acea zi, cu puțin peste o lună înainte de alegerile prezidențiale din SUA, Zelenski a avut o întâlnire de ultim moment cu Donald Trump, în Trump Tower. Tensiunile dintre cei doi crescuseră înainte de această întâlnire: Zelenski afirmase cu câteva zile înainte că Trump „nu prea știe cum să pună capăt războiului”, după ce acesta afirmase că ar putea face acest lucru „într-o singură zi”.
După întâlnirea de la Trump Tower, în ciuda faptului că au anunțat o „viziune comună” privind dorința de a pune capăt războiului, limbajul trupului lor a sugerat o lipsă de chimie. Cei doi nu aveau să se mai întâlnească decât cinci luni mai târziu, în Biroul Oval, unde întâlnirea lor devenită celebră avea să fie un dezastru diplomatic pentru Kiev.
„Trump ar fi trebuit să îl placă”, spune Vadim Pristaiko, care a fost prezent atunci când cei doi s-au întâlnit pentru prima dată după victoria lui Zelenski în alegerile din 2019.
„Zelenski l-a văzut pe Trump mai mult sau mai puțin ca pe el însuși, ca pe un tip din media care a trecut în politică, care era anti-sistem”, spune el.
Pristaiko a fost ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, înainte de a fi demis în 2023. Kievul nu a oferit niciun motiv oficial pentru demitere, dar aceasta a venit după ce Pristaiko a criticat răspunsul lui Zelenski la o dispută privind recunoștința pentru ajutorul militar britanic. El a spus că a existat un „pic de sarcasm” în răspunsul președintelui său, pe care l-a considerat „nesănătos”.
„Zelenski nu a fost niciodată un diplomat”, remarcă Pristaiko. „Nu a fost niciodată un lider politic obișnuit, care sărută bebeluși și strânge mâini”.
O relație de tip „rollercoaster”
„Relația cu Trump este ca un rollercoaster”, spune Volodimir Fesenko, director la Penta Center for Political Studies.
„Uneori există o cooperare constructivă, iar apoi, dintr-o dată, apare un fel de criză”. Apoi, există războiul lor de cuvinte. Trump l-a acuzat pe Zelenski de declanșarea războiului, numindu-l „dictator”, în timp ce liderul Ucrainei l-a acuzat pe omologul său american că „trăiește într-un spațiu de dezinformare rusesc”.
În timp ce Fesenko crede că Zelenski schimbă continuu tacticile pentru a găsi o relație de lucru cu Washingtonul, Zolkina susține că problemele sunt mai profunde.
„Există un triunghi între administrația SUA, Kremlin și Kiev”, este de părere analista. „Ucraina este considerată a fi o parte mai slabă a acestui triunghi. Pentru Trump, Zelenski nu este în aceeași ligă, iar aceasta este problema”.
În ceea ce privește celebra întâlnire din Biroul Oval cu Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, aceasta a fost prima dată când Zelenski a părut că a rămas fără frânghie politică, fiind acuzat că „nu arată suficientă recunoștință” și că „se joacă cu al Treilea Război Mondial”.
Limbajul său corporal defensiv, de exemplu încrucișarea brațelor, a părut, de asemenea, unul nou, scrie BBC.
Zelenski s-a simțit întotdeauna în largul său atunci când a găzduit sau vizitat alți lideri. Se simte în largul său pe scenă și, deseori, injectează umor la momentul potrivit – dar acest lucru a fost diferit.
Un acord privind resursele minerale, în cadrul căruia Zelenski a sugerat inițial comercializarea unei părți din bogăția Ucrainei în resurse minerale în schimbul continuării ajutorului militar, nu a fost semnat niciodată, iar de atunci a evoluat într-o propunere mai puțin favorabilă Kievului.
De asemenea, SUA și-au întrerupt pentru scurt timp ajutorul militar și schimbul de informații, pentru a se asigura că Ucraina dansează în tonul lor. Dar părerea oficială a unora este că întâlnirea din Biroul Oval nu a fost o calamitate.
„Nimeni nu a luat-o ca pe sfârșitul a ceva”, susține Ihor Brusilo, șeful adjunct al Biroului Prezidențial, care a călătorit la Casa Albă împreună cu Zelensky.
„Am discutat cum să mergem mai departe. Nu a fost un dezastru”. Când consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, le-a spus că întâlnirea s-a încheiat, „am ridicat din umeri și am decis să ne întoarcem la hotel”, își amintește el.
„Presupunerea mea este că, la nivel personal, ei (n.r. Trump și Zelenski) se înțeleg bine”, adaugă el. „Se înțeleg mai bine unul pe celălalt și sunt sinceri și onești”.
Oricare ar fi adevărul cu privire la relația lor din spatele ușilor închise, se spune că aliații europeni l-au convins pe Volodimir Zelenski să adopte ulterior un ton mai conciliant, din cauza adevărului ineluctabil că ei, și Ucraina, au încă nevoie de SUA pentru a combate o Rusie agresivă.
Cu toate acestea, alții susțin că mai multă flexibilitate este încă necesară.
„Este foarte dificil să îl îndupleci pe Zelenski”
„Războiul schimbă pe toată lumea, ne-a schimbat pe toți într-un anumit sens. Dar nu cred că, în mod fundamental, Zelenski s-a schimbat – în bine sau în rău, depinde de caz”, spune Olga Onuch, profesor de politică comparată și ucraineană la Universitatea din Manchester.
„Este foarte clar că anumiți actori au decis că este dificil să negocieze cu Zelenski. De ce? Pentru că are linii roșii pe care le respectă”.
Brusilo este de acord. „Este foarte dificil să îl îndupleci pe Zelenski”, spune el. „Este ca și cum ai potrivi un arc: cu cât apeși mai mult, cu atât reculul este mai mare”. Și totuși, de fiecare dată când Ucraina este atacată, politic sau diplomatic, unitatea politică crește.
Confruntarea din Biroul Oval nu a făcut excepție, deoarece cota de popularitate a lui Zelenski a crescut la aproximativ 70%.
„Zelenski este foarte puternic, iar autoritatea sa este formată din el însuși și un anumit cerc de oameni”, susține Zolkina.
Orisia Lutsevici, șeful Forumului Ucraina de la Chatham House, spune că este interesant modul în care ucrainenii s-au raliat în jurul lui Zelenski după Biroul Oval, aproape ca și cum ar fi luat-o ca pe o insultă personală la adresa statalității ucrainene.
„Oamenii se mobilizează în jurul lui, a ceea ce reprezintă și a modului în care se comportă”.
Pristaiko susține că, dacă americanii au dorit înlocuirea lui Zelenski, „s-au împușcat singuri în picior, deoarece acesta ar putea fi reales cu ușurință”.
Unii experți politici, precum Zolkina, nu cred că aceasta este o certitudine.
„Nu cred că înțelege că acest impuls este o reacție directă la ceea ce face Trump, nu la poziția sa personală”, spune ea.
„El are ambiții politice destul de puternice pentru un al doilea mandat și este destul de egocentric din punct de vedere politic, așa cum sunt toți liderii de la nivelul său”.
Profesorul Onuch nu crede că Zelenski este motivat doar de căutarea puterii politice.
„Este mult mai atent, mai ponderat și mai tactic ca operator politic decât se crede”. Cu toate acestea, ideea unui al doilea mandat al lui Zelenski ar putea părea dificilă, pur și simplu din cauza exigențelor funcției. Chiar și provocările postbelice ar fi considerabile.
Deocamdată, Arnold bănuiește că un Zelenski epuizat nu ar dori să candideze din nou și sugerează că acesta ar putea dori o cale de ieșire cel puțin din prima linie a politicii.
Euro, câştigătorul surpriză al turbulenţelor de pe pieţele globale provocate de tarifele impuse de Trump
Euro a devenit câştigătorul neaşteptat al recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare provocate de tarifele comerciale impuse de preşedintele Donald Trump, atingând un maxim al ultimilor trei ani faţă de dolar, în contextul în care Europa este percepută tot mai mult drept un refugiu sigur în haosul economic global, relatează Reuters.
Creşterea euro este alimentată de temerile tot mai mari ale investitorilor globali în privinţa activelor americane, determinându-i să îşi vândă deţinerile şi să îşi repatrieze capitalurile.
În Europa, aceste fluxuri susţin aprecierea monedei unice.
”Fluxurile de capital au devenit mult mai mari decât cele comerciale. Dacă guvernul SUA face ca acţiunile să scadă şi reduce profitabilitatea companiilor americane, trebuie să ne întrebăm dacă restul lumii mai doreşte să-şi plaseze banii în obligaţiuni sau acţiuni americane,” a declarat Kit Juckes, strateg valutar-şef la Societe Generale.
Euro s-a apreciat cu peste 5% faţă de dolar de la 1 aprilie, cu o zi înainte ca Trump să introducă tarife vamale de bază de 10% pentru toate economiile şi taxe suplimentare de 20% pentru Uniunea Europeană.
Decizia de joi a preşedintelui american de a suspenda aplicarea acestor tarife pentru 90 de zile a provocat cea mai mare creştere zilnică a euro din 2015 încoace.
Vineri, euro a depăşit pragul de 1,14 dolari, susţinut de creşterea declanşată în urmă cu câteva săptămâni, după ce Germania a anunţat un plan masiv de cheltuieli.
Deşi un euro puternic este privit de unii oficiali ca semn al consolidării statutului monedei ca jucător global, analiştii avertizează că aprecierea monedei unice poate afecta exportatorii europeni, care au beneficiat până acum de un euro mai slab în perioadele de încetinire economică globală.
Aprecierea euro este generalizată: moneda a atins un maxim de 17 luni faţă de lira sterlină şi se află la cele mai ridicate niveluri din ultimii 11 ani faţă de yuanul chinezesc, atingând un record şi în raport cu un coş ponderat de valute.
Valute considerate sigure precum yenul japonez şi francul elveţian s-au apreciat de asemenea. Totuşi, spre deosebire de aceste monede, euro tinde să se deprecieze în perioade de stres financiar, ceea ce face această evoluţie şi mai surprinzătoare.
La începutul anului, euro se tranzacţiona în jurul valorii de 1,03 dolari, iar mulţi analişti anticipau o scădere sub pragul de 1 dolar dacă ar fi fost impuse tarife vamale. Aceste aşteptări sunt acum reevaluate semnificativ.
Repatriere masivă de capita
lExistă şi un volum mare de active americane care pot fi vândute: deţinerile străine de active din SUA au crescut de la 13 trilioane de dolari în urmă cu un deceniu la 62 de trilioane în 2024, în contextul în care investitorii au fost atraşi de performanţele superioare ale acţiunilor, obligaţiunilor şi imobiliarelor americane.
Zona euro deţine cea mai mare parte a acestor active străine denominate în dolari, potrivit datelor furnizate de Adam Pickett, şeful strategiei macro globale la Citi.
”Această tendinţă poate continua atâta timp cât durează reorientarea capitalurilor,” a declarat Pickett, comparând situaţia actuală cu cea din 2022, când acţiunile europene le-au depăşit pe cele din indicele S&P 500 pentru aproximativ şase luni, iar euro s-a apreciat cu aproximativ 10%.
Totuşi, o schimbare structurală pe termen lung în ceea ce priveşte deţinerea activelor americane este mai greu de anticipat.”
Europa, refugiu aparent mai sigur
Politicianul François Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat joi că politicile lui Trump au erodat încrederea în dolar.
”Slavă Domnului că Europa a creat euro acum 25 de ani,” a spus el.
Aprecierea euro ar putea continua.
”Un curs de 1,25 dolari pentru euro este o posibilitate reală,” a declarat Vasileios Gkionakis, economist-şef la Aviva Investors, invocând atât fluxurile de refugiu, cât şi planul de cheltuieli anunţat de Germania.
Un euro mai puternic i-ar putea permite Băncii Centrale Europene să menţină dobânzile scăzute, chiar dacă tarifele vor alimenta inflaţia.
Un euro puternic are şi efecte negative
”În mod normal, atunci când ciclul economic global este slab, euro se depreciază, ceea ce funcţionează ca o supapă de siguranţă pentru economia europeană. Acum acest mecanism nu mai funcţionează, iar acest lucru ar putea genera un risc suplimentar pentru acţiunile europene,” a declarat Mathieu Savary, strateg-şef pentru Europa la BCA Research.
Fetița de 10 ani din Strășeni, care s-a rătăcit în pădure, a fost găsită
Toate subdiviziunile Poliției Naționale au fost implicate inclusiv dronele, localnicii și voluntarii, după ce a fost sesizată ieri în jurul orei 19:15 despre dispariția unei fetițe de 10 ani, care s-a pierdut în timpul unei competiții naționale organizată în pădurea dintre localitățile Căpriana și Ciobanca din raionul Strășeni.
Din fericire, fetița a fost găsită la o distanță de 20 km de la locul dispariției, în jurul orei 22.00 Copila a reacționat la strigăte și a venit în întâmpinarea polițiștilor.
„Mulțumim polițiștilor, colegilor din subdiviziuni și tuturor persoanelor care ni s-au alǎturat. În aceastǎ noapte am demonstrat repetat cǎ #Împreunǎ_reușim!
Colegii noștri urmează să stabilească toate circumstanțele, iar fetița va fi consultatǎ de specialiști.”, este scris pe pagina oficială a Poliției Naționale.
AMINTIM:
IERI, competiția a început la ora 13:00, fiind implicați 150 de copii și 50 de adulți din diferite localități, organizați pe grupuri, fiecare participant având harta cu traseul de deplasare.
În jurul orei 16:00 organizatorii au observat ca minora nu a ajuns la finish, moment în care individual au pornit căutările, mai tirziu solicitând ajutor la 112.
Fetița este din raionul Sîngerei și nu avea la ea telefon sau un alt dispozitiv de localizare.
Polițiștilor li s-au alăturat mai mulți localnici și pădurarii.
