Laura Kovesi: Nu există o ţară curată în Europa, corupţia este pretutindeni

Corupţia este prezentă peste tot şi nu există nicio ţară „fără corupţie” în Uniunea Europeană, a declarat şefa Parchetului european, Laura Kovesi, vineri, la Zagreb.

Laura Codruta Kovesi zvanično glavna evropska tužiteljica | Evropska unija  Vijesti | Al Jazeera

„Există un mit pe care aş dori să îl risipesc astăzi. Dacă Croaţia sau Bulgaria, sau România au mai multe cazuri decât alte state membre ale UE, aceasta nu înseamnă că aceste ţări sunt mai corupte decât celelalte. Nu există nicio ţară curată în Europa, corupţia este prezentă pretutindeni”, a declarat Laura Kovesi într-o conferinţă de presă desfăşurată în timpul vizitei sale din această săptămână în Croaţia, potrivit agenției HINA, transmite digi24.ro.

„Pot vedea că în Croaţia există o dorinţă de a descoperi acele infracţiuni şi de a le investiga. Cred că acest lucru este foarte important, atunci când vorbim despre corupţie şi lupta împotriva fraudei financiare, despre cum se comportă autorităţile. Dacă ele încearcă să ascundă sub covor acele probleme şi să descopere zero cazuri, aceasta nu înseamnă că nu există corupţie. Cred că numărul de cazuri reflectă existenţa voinţei politice şi că toată lumea face o muncă formidabilă”, a continuat ea.

Procurorul-şef european a adăugat că toate cazurile expuse sunt importante în egală măsură, indiferent dacă ele implică miniştri sau oameni obişnuiţi.

„Toţi sunt egali în faţa legii şi investigaţiile ar trebui să fie desfăşurate în acelaşi fel”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.

1.200 de dosare la Parchetul european.

În prezent, EPPO are în lucru peste 1.200 de cazuri, a spus Kovesi, fără a oferi alte detalii.

„Croaţia va intra în zona euro în două luni şi sunteţi deja în zona EPPO, ceea ce aduce avantaje şi responsabilităţi. Avantajele înseamnă o protecţie mai bună a bugetului şi a supremaţiei legii şi instrumente mai bune pentru descurajarea bandelor infracţionale. Responsabilităţile încep cu descoperirea fraudei. Descoperirea este primul pas înaintea anchetelor, punerii sub acuzare, deciziilor, confiscărilor”, a adăugat şefa EPPO.

EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.

În primul an al operaţiunilor sale EPPO a confiscat active în valoare de 250 de milioane de euro. Bugetul anual al instituţiei este de 44 de milioane de euro.

Doi magistrați, numiți de CSM în cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor

CSM a numit doi noi judecători în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Dumitru Racoviță și Ghenadie Mîra au fost aleși în urma unui concurs încheiat astăzi, scrie tv8.md.

Dumitru Racoviță este judecător la Judecătoria Ungheni, iar Ghenadie Mîra președinte interimar al Curții de Apel Centru, fosta Curte de Apel Chișinău.

În cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, din rândul judecătorilor, s-au înscris 6 candidați. Trei dintre ei, Stanislav Grosu, de la Judecătoria Bălți, Eugeniu Beșelea, de la Judecătoria Chișinău, și Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, au depus cereri de retragere din concurs.

Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, intervievat în ședință, nu a primit susținerea CSM.

Pe 19 decembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a ales în acest colegiu pe Ion Talpa – președintele Curții de Apel Nord, Petru Păun – judecător de la Judecătoria Chișinău și Adrian Cerbu – judecător al Judecătoriei Criuleni.

CSM mai urmează să selecteze 4 reprezentanți ai societății civile în acest colegiu.

Precizare importantă de la șeful „Moldovagaz” cu privire la achizițiile de gaze

SA Moldovagaz a contractat volumele necesare de gaze naturale, care vor asigura integral pînă la sfîrșitul lunii martie 2025 consumul malului drept al Nistrului, inclusiv al întreprinderilor din complexul energetic, al agenților economici și organizațiilor bugetare, scrie noi.md.

Despre acest lucru a declarat președintele interimar al Consiliului SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, menționînd că a făcut această precizare ca urmare a numeroaselor solicitări. Anterior, el a spus că Moldovagaz SA a luat act de decizia Gazprom de a limita, începînd cu 1 ianuarie 2025, ora locală 7.00, furnizarea gazelor naturale către Moldova pînă la un volum de 0 metri cubi pe zi. Vadim Ceban a declarat că, începînd cu decembrie 2022, toate gazele naturale furnizate de Gazprom în volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi au fost redirecționate de Moldovagaz SA către regiunea transnistreană a Moldovei. În același timp, gazele naturale pentru consumatorii din dreapta Nistrului au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene. „Moldovagaz SA a contractat volumele necesare de gaze, care vor acoperi integral tot consumul malului drept pînă la sfîrșitul lunii martie 2025”, a subliniat atunci șeful Moldovagaz.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Sărăcie într-o ţară bogată. Băncile de alimente din Germania, luate cu asalt în 2022
Articolul anterior
România asigură Republicii Moldova peste 90% din necesarul de consum de energie electrică
Articolul următor