Locuri de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro, în România. Se fac angajări masive

Centrul Japoniei, afectat de ploi torenţiale, se află, duminică, sub ameninţarea inundaţiilor şi a alunecărilor de teren, care au făcut deja un mort şi cel puţin şase dispăruţi, relatează AFP și News.ro.

Râurile se revarsă în Anamizu, un oraş din peninsula Noto, unde pagubele provocate de cutremurul de la 1 ianuarie, care a făcut cel puţin 318 morţi, sunt încă vizibile, relatează  AFP.Sistemul de prevenire a dezastrelor din oraş difuzează un mesaj prin care avertizează locuitorii că ploaia ar putea inunda sistemele de canalizare şi că apele uzate ar putea ieşi la suprafaţă.Autorităţile locale au cerut evacuarea a aproximativ 75 000 de persoane, descriind ploaia ca fiind „fără precedent”, în timp ce Agenţia meteorologică japoneză (JMA) a emis o alertă de urgenţă pentru regiune, care a rămas în vigoare duminică.Inundaţiile impresionante au afectat numeroase locuinţe, inclusiv opt centre de cazare temporară din Wajima şi Suzu, unde încă trăiesc victime ale cutremurului cu magnitudinea de 7,5 de la începutul acestui an.Pe lângă clădirile inundate, numeroase alunecări de teren blochează drumurile, iar aproximativ 6 200 de locuinţe au rămas fără electricitate şi fără apă, potrivit autorităţilor din prefectura Ishikawa.În aceeaşi prefectură, o persoană a murit, alte două au fost grav rănite şi trei sunt date dispărute, a anunţat guvernul regional într-un comunicat.

Pe un şantier de refacere a drumurilor din Wajima, trei muncitori angajaţi de Ministerul Teritoriului sunt de asemenea daţi dispăruţi de sâmbătă, după o alunecare de teren, a declarat duminică pentru AFP un responsabil local al ministerului, Yoshiyuki Tokuhashi.

Unul dintre colegii lor, considerat iniţial dispărut, a reuşit „să se adăpostească în tunel”, unde 26 dintre colegii săi s-au refugiat înaintea sa, a declarat Tokuhashi.

Aproximativ zece râuri din regiune sunt inundate, transportând copaci şi gunoaie care sunt adesea blocate de poduri.

JMA a plasat prefectura Ishikawa în stare de alertă maximă, avertizând asupra pericolelor „mortale”.

Satoshi Sugimoto, meteorologul agenţiei, a raportat „ploi torenţiale la o scară fără precedent”, cu peste 120 mm de precipitaţii pe oră înregistrate în Wajima sâmbătă dimineaţa, o cifră nemaivăzută în zonă de când datele au devenit disponibile în 1929.

Armata, forţele de autoapărare, au fost chemate să întărească întreaga regiune rurală de-a lungul Mării Japoniei.

Duminică, autorităţile din comitatele situate mai la nord de Ishikawa, Niigata şi Yamagata, au cerut evacuarea a 16 800 de locuitori.

Agenţia meteorologică japoneză (JMA) a retrogradat duminică nivelul maxim de alertă la al doilea nivel maxim.

Pe 28 septembrie, între orele 10:00 și 16:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează Târgul Meșterilor Populari, un eveniment dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului și împlinirii a 135 de ani de la fondarea muzeului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

La târg vor participa meșteri populari din diverse domenii: ceramiști, lemnari, țesători, pielari, meșteri care împletesc fibre vegetale, precum și cei care confecționează salbe și instrumente muzicale. Aceștia sunt invitați să contribuie la completarea patrimoniului muzeal cu exponate noi, inclusiv vizitatorii vor avea ocazia să rămână în istorie prin donații de piese cu valoare culturală.

Pe parcursul Târgului, vizitatorii vor avea ocazia să urmărească un program artistic susținut de interpreți precum: Ioana Căpraru artista poporului, Veronica Văluță-Bantaș, Arsenie Botnaru, Viorel Zaporojan și Valeriu Rîșniță, Marina Dumbrăveanu și Ansamblul Folcloric „Dumbrăvița”, precum și Ansamblul de Fluierari, conducător artistic Nicolae Levința (Centrul Educației Estetice „Lăstărel”).

Copiii vor putea participa la un atelier de creație, cu genericul „Toamna de aur”, în Grădina Botanică a muzeului. Unica.md este partener media al evenimentului!

Intrarea liberă!

mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu, nr. 82

Vă așteptăm cu drag!

Astăzi, la ora 15:44 are loc echinocțiul de toamnă 2024. Este sfârșitul oficial al verii și începe toamna astronomică. De acum durata zilei scade treptat, iar noaptea devine mai lungă, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, scrie observatorul.md.

Echinocțiul de toamnă are loc în fiecare an spre sfârșitul lunii septembrie. De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată în emisfera nordică și sudică. Fenomenul poartă numele de echinocțiu.

Singurele excepții sunt în regiunile polare, în zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud, Soarele se va putea observa deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la echinocțiul de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

Tradiții

În vremuri străvechi, ziua echinocțiului de toamnă era considerată mistică. În multe culturi, se credea că în această zi se deschid porțile invizibile între cer și pământ, de aceea, în această sărbătoare, oamenii obișnuiau să-și îndrepte rugăciunile spre cer, să-și pună dorințe și să-și facă planuri de viitor.

Cam în această perioadă se terminau și muncile agricole – țăranii încheiau recoltarea. Chiar înainte de epoca creștinismului, păgânii mulțumeau naturii și o rugau pentru fertilitate. În trecut, era obiceiul de a servi oaspeții cu plăcinte cu varză și merișoare în această zi.

Cum sărbătoarea era legată de încheierea recoltării, aceasta nu trecea fără mese bogate. Se organizau petreceri mari și se serveau diverse delicii. Se credea că, dacă masa din acea zi va fi plină de dimineața până seara, familia va avea belșug și prosperitate. Pentru a atrage norocul, era obiceiul de a oferi prietenilor și cunoscuților mere.

Ca și în alte date astrologice importante, în ziua echinocțiului de toamnă era obiceiul să se ghicească. Fetele ghiceau în privința viitorului soț și nunții, iar femeile căsătorite – despre dragostea soțului și nașterea copiilor.

Deoarece echinocțiul reprezintă o tranziție între două stări, se credea că trebuie să finalizezi toate treburile începute în acest an sau chiar mai devreme și să-ți plătești datoriile. În schimb, nu era bine să începi noi proiecte în această zi.

Ziua era dedicată femeilor și în special celor care nășteau. După adoptarea creștinismului, echinocțiul de toamnă a fost înlocuit cu Nașterea Maicii Domnului (celebrată pe 21 septembrie).

Semnele vremii

Strămoșii noștri credeau că vremea din timpul toamnei va fi la fel ca în ziua echinocțiului. Dacă ziua era însorită, se considera că ploile lungi și frigul nu vor veni curând.

De asemenea, se făceau previziuni pentru iarnă. Dacă în acea zi salcia își pierdea frunzele, urma o iarnă geroasă. O iarnă rece era prevestită și de prezența frunzelor îngălbenite pe mesteceni.

Ce este mai bine să nu faci în ziua echinocțiului de toamnă

Se consideră că echinocțiul de toamnă trebuie petrecut cât mai calm posibil. În această perioadă nu este bine să începi noi proiecte, afaceri sau să faci achiziții mari. Mai degrabă, este indicat să faci o retrospectivă a trecutului și să acorzi atenție sănătății tale și stării sufletești.

În plus, se crede că în această zi nu este bine să începi reparații, să te cerți sau să te superi pe cei din jur. Este important să fii ospitalier și să nu refuzi ajutorul nimănui. Gândurile negative pot distruge energia pozitivă a zilei și pot aduce ghinion.