Premiul de categoria l la Loto 6/49, din România, în valoare de 6.34 milioane de euro, a fost câştigat duminică, pentru prima dată în acest an, cu un bilet jucat pe platforma online, scrie news.ro
La tragerea Loto 6/49 de astăzi, 30 martie, s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de 31.567.186,80 de RON (6.34 milioane de euro). Biletul norocos a fost jucat pe platforma online a loteriei şi a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49 , preţul biletului fiind de 21.50 RON”, anunţă Loteria Română.
Câştigul de duminică este primul de categoria I obţinut în acest an la Loto 6/49, România.
Ultima dată, premiul de categoria I la Loto 6/49 a fost câştigat în data de 12.12.2024 şi a fost în valoare de 519.397,36 RON.
Conform Regulamentului privind organizarea şi administrarea jocurilor de tip loto tradiţional, câştigătorul are la dispoziţie 90 de zile începând cu dată tragerii pentru a-şi revendică câştigul.
Ultimii martori ai acuzării au fost audiați în dosarul Marinei Tauber. Ce spun procurorii
Au fost audiați ultimii doi martori ai acuzării în dosarul Marinei Tauber, învinuită de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor, scos în afara legii și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii din partea unui grup criminal organizat. Este vorba despre un vicepreședinte al organizației teritoriale din Bălți și un secretar al formațiunii scoase în afara legii, scrie moldova1.md
Procurorii susțin că declarațiile martorilor confirmă acuzațiile aduse lui Tauber. În ședința viitoare urmează audierea martorilor apărării.
Prezent la ședința de judecată, unul dintre martori, vicepreședintele organizației teritoriale din Bălți, a refuzat să facă declarații pentru presă. Cel de-al doilea martor, secretarul, a fost audiat prin intermediul teleconferinței.
„Acuzațiile care au fost reținute conform rechizitoriilor, martorii prin declarațiile lor au confirmat că poziția noastră expusă este corectă. Declarațiile lor au fost destul de detaliate, care au relatat în mod clar cum de fapt se produceau evenimentele contrar legii în cadrul acestor instituții politice”, a menționat procurorul Roman Porubin.
Marina Tauber, afiliată oligarhului Ilan Șor, a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu o cursă spre Istanbul, Turcia. De atunci, toate ședințele de judecată s-au desfășurat în absența ei.
Potrivit procurorilor, în perioada în care candida pentru funcția de primar al municipiului Bălți din partea fostului partid „Șor”, Tauber ar fi acceptat peste nouă milioane de lei de la un grup criminal condus de Ilan Șor. De asemenea, în perioada în care a ocupat funcția de vicepreședintă a formațiunii, Tauber ar fi primit alte 195,5 milioane de lei din partea aceluiași grup criminal pentru a promova partidul.
Marina Tauber pledează nevinovată.Recent, Regatul Unit a impus noi sancțiuni împotriva persoanelor și entităților asociate cu Șor.
„Paranoia” și „inferioritate intelectuală”: Reacție furioasă a Rusiei după ce Marea Britanie a luat o nouă măsură împotriva sa
Rusia a transmis miercuri că elitele politice din Marea Britanie și-au demonstrat „paranoia” și „inferioritatea intelectuală” prin propunerea de a plasa orice persoană care lucrează pentru statul rus în cel mai înalt nivel de risc viitorului său program de monitorizare a influenței străine, relatează Reuters.
Fiecare individ „care desfăşoară o activitate în cadrul unui acord” cu anumite organe ale statului rus va trebui să figureze în Schema de înregistrare a influenţei străine (FIRS), la fel ca persoanele care lucrează în numele statului iranian, a explicat marți Dan Jarvis, ministrul britanic al securității, în fața parlamentarilor de la Londra.
„Rusia reprezintă o ameninţare acută pentru securitatea naţională britanică. În ultimii ani, actele sale ostile au variat, utilizarea unui agent neurologic mortal în Salisbury, spionaj, incendiere şi atacuri cibernetice, inclusiv ţintirea parlamentarilor britanici şi, în mod clar, invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia a evidenţiat intenţia acesteia de a submina securitatea la nivel european şi global”, a menţionat ministrul britanic.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, a reacționat miercuri față de această măsură decisă de Londra.
„Inferioritatea intelectuală care afectează clasa conducătoare (a Marii Britanii) a atins apogeul”, a declarat ea, adăugând că această măsură a Londrei demonstrează „schizofrenia paranoică” a Marii Britanii.„Moștenitorii marilor reprezentanți britanici ai epocilor trecute, soldații care au luptat împotriva nazismului și veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial, se tăvălesc acum în noroi, căutând isteric legături cu Rusia”, a mai spus ea.
Lideri europeni, inclusiv din Europa de Vest, au avertizat în mod repetat că invazia Ucrainei de către Rusia arată că Moscova ar putea, într-o zi, să atace un stat membru NATO, iar serviciile de informații occidentale susțin că spionii ruși sunt implicați într-un efort global de sabotaj.
Rusia afirmă că astfel de acuzații sunt minciuni, că nu are nicio intenție de a ataca vreodată un stat NATO și că marile cancelarii europene alimentează „o isterie anti-rusă”, încercând astfel să distragă atenția de la propriile eșecuri.
Reuters notează că, în condițiile în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a luat locul acestora în discursul politicienilor ruși când vine vorba de „inamicul public numărul unu” al Moscovei.
Confruntarea militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” dacă eșuează discuțiile, avertizează șeful diplomației franceze
Ministrul de Externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat în parlamentul de la Paris, miercuri, că o confruntare militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” în cazul în care eșuează discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului, relatează AFP.
„În eventualitatea unui eșec, o confruntare militară ar părea aproape inevitabilă”, a spus ministrul Jean-Noel Barrot, avertizând că un astfel de scenariu ar destabiliza grav regiunea.
Tot miercuri, dar mai devreme, Emmanuel Macron prezidase o discuție despre Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va bombarda Iranul dacă persistă în dezvoltarea armelor nucleare. Liderul suprem al republicii islamice, Ayatollah Ali Khamenei, a promis că va riposta.
„Încrederea și convingerea noastră rămân intacte”, a adăugat șeful diplomației franceze. „Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arme nucleare”, a subliniat el.
„Prioritatea noastră este să ajungem la un acord care să constrângă în mod verificabil și durabil programul nuclear iranian”, a explicat Barrot.
După ce a revenit la Casa Albă, Donald Trump și-a reluat politica de „presiune maximă”, în cadrul căreia, în primul mandat de președinte al SUA, a retras țara din acordul nuclear care fusese semnat în 2015 între mai multe puteri mondiale și Iran și a reintrodus sancțiuni împotriva Teheranului.
Națiunile occidentale, inclusiv SUA, acuză de multă vreme Iranul că urmărește să obțină o armă nucleară, o acuzație pe care Teheranul o neagă, insistând că activitățile sale din sector au scopuri exclusiv pașnice.
Acordul nuclear din 2015 prevedea limitarea programului nuclear iranian pentru o relaxare a regimului de sancțiuni.
Plângere a Franței împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție
Ministrul Barrot a anunțat, totodată, că Franța va depune „în curând” o plângere împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție, referitoare la situația a doi cetățeni francezi reținuți de autoritățile iraniene.
Plângerea ar urma să fie depusă pentru „încălcarea dreptului la protecție consulară”, a precizat el, referindu-se la Cecile Koher și Jacques Paris, care au fost reținuți în mai 2022 sub acuzația că ar fi încercat să provoace proteste.
Țările occidentale acuză Iranul de ani de zile că le reține cetățeni sub acuzații false într-o politică de luare de ostatici pe care să îi folosească apoi ca monedă de schimb pentru a obține eventuale concesii.
„Vom intensifca și mai multe presiunea asupra regimului iranian”, a spus șeful diplomației franceze.
El a menționat că „sancțiunile europene suplimentare împotriva oficialilor iranieni responsabili de politica de stat de luare de ostatici” vor fi anunțate în zilele următoare.