48d800f1-1e2c-460b-bd31-6aa25b5914b8

Numărul troleibuzelor care circulă în Chișinău a fost redus cu peste 10%, în perioada verii

În perioada estivală, numărul troleibuzelor care circulă pe străzile municipiului Chișinău a fost redus cu peste 10%. Aproape jumătate din mijloacele de transport sunt dotate cu sistem de aer condiționat, informează MOLDPRES.

Astfel, emiterea pe timp de vară a scăzut de la 332 până la 308 de troleibuze în luna iunie. Dintre acestea, 138 sunt dotate cu sistem de aer condiționat.

Solicitat de agenție, purtătorul de cuvânt al Regiei Transport Electric Chișinău, Felicia Rusu, a subliniat că în lunile iulie și august, numărul mijloacelor de transport care vor circula în capitală va fi de circa 290 de unități de transport.

„Autovehiculele care vor staționa în parcurile de troleibuze vor fi supuse lucrărilor de mentenanță și pregătite pentru toamnă. Acestea includ verificarea și înlocuirea componentelor uzate, efectuarea inspecțiilor tehnice, revizuirea sistemelor electrice, precum și efectuarea reparațiilor necesare. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru menținerea siguranței și eficienței unităților de transport”, a spus Felicia Rusu.

Numărului de troleibuzelor care circulă în capitală este micșorat anual în perioada estivală în contextul fluxului scăzut de pasageri.

Noua programă școlară, criticată de directorii de școli

Directorii de școli au păreri împărțite referitor la noul curriculum școlar pe care Ministerul Educației intenționează să-l introducă începând cu anul 2025. Din cei 284 de manageri care au participat la o discuție online despre noua programă școlară, doar 84 au declarat că susțin schimbările, scrie Europa Liberă.  

După consultările cu elevii, Ministerul Educației a continuat discuțiile publice asupra conceptului de dezvoltare a curriculumului școlar cu managerii de școli, în timpul apropiat urmând să aibă loc dezbateri și cu părinții.

Directorul liceului „Andrei Straistă” din Anenii Noi, Eugeniu Margine, a spus că susține inițiativa ministerului, doar că, din lipsă de cadre, nu toate școlile vor putea alege curriculumul de alternativă, inclusiv, liceul pe care-l conduce, care este unul clasic, adică are doar clase liceale.

„Mereu am promovat inovațiile, dar solicitarea mea este să fie o gradație, ce se poate implementa în instituțiile mari, medii și în cele mai mici. Noi am avut încercări până acum de a face schimbări, dar nu s-au soldat cu succes”, a spus Margine.

Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a explicat că instituțiile de învățământ nu vor fi obligate să adopte planuri de alternativă. „Noi vorbim despre dreptul de a alege, nu despre obligația de a urma un calapod toți odată. Nu impune nimeni nimic. Aceste schimbări pot fi făcute doar pentru un ciclu: primar, gimnazial sau liceal”, susține responsabila.

Unii profesori s-au arătat îngrijorați de introducerea disciplinei „Știința” pentru clasele V-VII, care va încadra biologia, fizica și chimia. Potrivit lor, astfel, calitatea studiilor va avea de suferit.

„Cum procedăm după prima generație de elevi, în care vom constata că este un insucces și nu vom mai avea elevi buni la profilul real, apoi – studenți?”, s-a întrebat Inga Bînzari, profesoară de fizică la liceul „Mihai Eminescu” din Fălești.

Drept răspuns, autoritățile au dat exemplul țărilor baltice și a Marii Britanii, care au introdus această disciplină la gimnaziu încă acum un deceniu.

„Estonia, Maria Britanie se numără printre țările care au cele mai bune rezultate la testarea PISA. Ele sunt sisteme educaționale eșuate? De fapt, ei au disciplina Știința pe toate segmentele. Dacă acolo au reușit, de ce noi am eșua?”, a spus, în replică, secretara de stat.

La discuțiile inițiate de minister au participat și doi dintre autorii noului concept al curriculumului școlar, profesorii universitari Viorica Andrițchi și Anatol Gremalschi.

„Marea bătălie se dă între obligativitate și libertate. O să știe copiii mai bine fizica dacă o să fie obligatorie? Rezultatele testelor PISA arată că nu. Experiența țărilor dezvoltate arată că elevii învață cel mai bine când o fac din plăcere”, a spus Gremalschi.

Ministerul Educației susține că va organiza formări pentru profesorii de fizică, biologie și chimie, ca să poată preda disciplina integrată. De asemenea, urmează să fie elaborate și manuale noi, inclusiv în format digital.

Noutatea cea mai mare din conceptul de dezvoltare a curricumului școlar, propus de minister, este că elevii vor avea doar patru discipline obligatorii: limba română, matematica, prima limbă străină, istoria universală și istoria românilor (clasele IV, V-IX și X-XII), științe (clasele I-IV), care formează așa-numitul „trunchi comun de cultură generală”.

Pe lângă aceste discipline de bază, vor fi și altele obligatorii, dar ele nu vor avea pondere la media anilor de studii și nu vor conta în cazul transferului elevului.

Celelalte discipline vor fi la alegere sau opționale. Obiectele pe care elevul și le va alege în clasa X-a, pentru a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu și a se pregăti de universitate, vor deveni obligatorii pentru toată perioada de liceu. Cele opționale sunt pentru dezvoltarea unor competențe și pentru diversificarea ofertei educaționale a școlii.

Noul curriculum național urmează să fie pus în aplicare în școlile care își vor dori acest lucru din septembrie 2025, iar din septembrie 2027 ar urma să fie implementat gradual în toate.

Au ucis doi minori, au încărcat cadavrele într-o căruță, apoi au îngropat cadavrele într-o pădure. Suspecții au fugit în Rusia

Doi tineri de 25 și 26 de ani din raionul Ungheni au fost condamnați la 20 și, respectiv, 23 de ani de închisoare, după ce acum șase au au omorât cu deosebită cruzime doi minori de 15 și 17 ani. Sentința a fost pronunțată astăzi, 19 iunie, de magistrații Judecătoriei Ungheni, scrie deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, tragedia s-a produs în noaptea de 4 aprilie 2018, când toți patru se aflau în casa unui dintre inculpați, unde au consumat alcool. La un moment dat, între aceștia s-a iscat o ceartă, în urma cărei inculpații, care la acel moment aveau 19 și 20 de ani, i-au aplicat victimelor multiple lovituri cu cuțitul. În urma traumelor primite, minorii au decedat.

Pentru a ascunde urmele infracțiunii, aceștia au încărcat cadavrele într-o căruță și s-au deplasat către o fâșie forestieră, unde au săpat o groapă și au îngropat cadavrele minorilor. Ulterior, inculpații au parcurs încă 3 km cu căruța, unde au aruncat mai multe obiecte folosite pentru ascunderea crimei, printre care hârlețul, toporul, o furcă și un covor, dar și au abandonat căruța.

A doua zi, pe 5 aprilie, tinerii au fugit în Rusia, unde peste o perioadă de timp au fost condamnați la 5 ani de închisoare pentru jaf și tentativă de evadare din penitenciar. După ce și-au ispășit pedeapsa, aceștia au fost extrădați în R.Moldova, ajungând astfel pe mâna autorităților naționale.

Fiind audiați, unul dintre inculpați și-a recunoscut parțial vina, iar cel de-al doilea nu și-a recunoscut vina.

Potrivit primului inculpat, în acea seară cearta s-a iscat anume între victime. Astfel, a precizat tânărul, minorul de 17 ani l-a ucis pe cel de 15 ani, după care a sărit și la el cu cuțitul – inculpatul fiind nevoit să se apere. Totuși, procurorii au reușit să-i demonstreze vinovăția ambilor.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.