Lupte în regiunea Harkov: armata rusă a pierdut echipament de aproximativ 700 de milioane de dolari

Timp de 6 zile, Forțele Armate ale Ucrainei au distrus aproximativ 160 de vehicule blindate și 100 sisteme de artilerie ale Forțelor Armate Ruse. Cea mai scumpă pierdere a inamicului este complexul radioelectronic de luptă Moskva -1 care valorează 57 de milioane de dolari, transmite presa ucraineană, conform calculelor furnizate de Forbes.

российские танки, вс рф, военная техника, военная техника россии, россияне, потери россии

Din 6 septembrie până în 11 septembrie, Forțele Armate ale Ucrainei au distrus 590 de unități de echipamente inamice. Inamicul a pierdut 86 de tancuri și 158 de vehicule blindate de luptă, 106 sisteme de artilerie, 159 de vehicule și alte 46 de vehicule.

Cea mai scumpă pierdere a invadatorilor, conform publicației, a fost complexul radioelectronic de luptă Moskva -1, care era situat în regiunea Zaporojie.

москва 1 рэб, рэб россия, рэб москва, комплекс радиоэлектронной борьбы

Forțele armate ruse au pierdut un avion de vânătoare-bombardament Su-34 (36 de milioane de dolari) și un sistem radar cu contrabaterie Zoopark-1M (25 de milioane de dolari) în regiunea Harkov.

Analiștii proiectului Oryx estimează că, între 6 și 10 septembrie, armata ucraineană a confiscat 129 de echipamente, pe care Forbes le-a evaluat la 104 milioane de dolari. Din acest număr, 9 obuziere Msta-S și Msta-B valorează mai mult de 43 de milioane de dolari.

Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, Forțele Armate ale Ucrainei au eliberat aproape 6 mii de kilometri pătrați.

La granița cu Federația Rusă au fost eliberate două sate – Strelechie și Ternovaya, iar fotografii cu steaguri ucrainene au apărut în Svyatogorsk, regiunea Donețk. În regiunea eliberată Izyum, regiunea Harkov, Forțele Armate ale Ucrainei curăță teritoriul de invadatorii ruși.

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

Spînu explică ce se poate întâmpla dacă Rusia ne va sista livrarea gazelor: „Indiferent de scenariu, în luna octombrie suntem asigurați”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că gigantul rus Gazprom încă nu a confirmat livrarea de gaze naturale pentru R. Moldova pentru luna octombrie 2022. Potrivit ministrului, discuțiile continuă, iar în următoarele zile vom afla dacă țara noastră va primi sau nu gaz din Rusia. Totuși, Andrei Spînu spune că dacă din 1 octombrie Gazprom sistează livrarea de gaze naturale, R. Moldova are „rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi” care „ar putea fi suficiente pentru luna octombrie”. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la ProTV, scrie zdg.md.

„Menținem comunicarea (cu Gazprom n. red.) și vom vedea în zilele următoare dacă vor livra sau nu (gaze naturale după 1 octombrie n. red.).

(…) Guvernul face tot posibilul ca să avem în continuare gaz. Avem rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi. Din 1 octombrie, dacă nu vom primi gaz de la Gazprom, acest gaz (din rezervă n. red.) va fi utilizat și livrat cetățenilor. (…) Indiferent de scenariu, pentru luna octombrie noi suntem asigurați, acelea rezerve, plus trecerea Termoelectrica pe păcură și mai sunt alte întreprinderi care pot trece pe păcură. Această cantitate pe care o avem în rezerve ar putea fi suficientă pentru luna octombrie”, explică Andrei Spînu.

Prețul de achiziție a gazelor naturale importate de R. Moldova în luna septembrie este de circa 1 882 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică cu peste 424 de dolari mai mult decât în luna august.

În toamna anului 2021, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit pe cinci ani, în baza unei formule de preț „propuse de partea moldovenească”. Livrările de gaze naturale conform noului contract au început din 1 noiembrie 2021. De atunci, prețul pentru gazele naturale a fost majorat de câteva ori, mai scrie sursa citată.

În Italia, un avion a fost distrus de fulger. Piloții au fost nevoiți să efectueze o aterizare de urgență

Un avion al companiei aeriene EasyJet a fost lovit de fulger în timpul unui zbor efectuat duminică, 25 septembrie 2022, provocând panică în rândul celor 90 de pasageri prezenți la bord.

Este prima dată în ultimii 15 ani când un avion este lovit de fulger în zbor, în Italia, relatează ziarul italian Corriere del Mezzogiorno.

Conform sursei citate, aeronava companiei EasyJet a decolat ieri de la Milano și se îndrepta spre Napoli, dar o furtună care s-a abătut asupra regiunii Campania a împiedicat-o să mai ajungă la destinație.

Un fulger, care a lovit o aripă a avionului în timpul zborului, i-a constrâns astfel pe piloți să devieze de la traseu și să efectueze o aterizare de urgență pe aeroportul Karol Wojtyla din Bari, în regiunea Puglia.

Din fericire, nici cei 90 de pasageri, și nici personalul de bord nu au fost răniți în timpul acestui incident, dar s-a creat panică mare în rândul acestora.

Pasagerii au fost transportați ulterior cu un autocar la Napoli, mai precizează sursa citată.

sursa

Care ar fi de fapt scopul vizitei deputaților Partidului Șor și PCRM la Moscova
Articolul anterior
Va fi un moment când cetățenii nu vor putea achita facturile la gaz? Răspunsul Maiei Sandu
Articolul următor