Maia Sandu a publicat un articol de opinie în ziarul internațional The Wall Street Journal: ,,Țara mea, Moldova, e următoarea țintă a Rusiei”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un articol de opinie în ziarul american The Wall Street Journal.

În editorial, șefa statului scrie că dacă Ucraina va cădea, următoarea țintă a Rusiei va fi Republica Moldova, adăugând că „istoria ne arată că războaiele imperiale rareori se limitează la țările implicate efectiv în luptă”, transmite g4media.ro.

Articolul publicat în The Wall Street Journal:

„Vladimir Putin e hotărât să ne zdrobească tânăra democrație, iar dacă Ucraina va cădea va continua cu noi.

M-am născut și am crescut sub apăsarea imperiului totalitarist sovietic. Acel regim își izola supușii de restul lumii și ne mințea zi de zi, pretinzând că Vestul voia să pornească la război contra noastră. Ne interzicea să ne folosim limba maternă și îi reducea la tăcere pe cei ce cutezau să spună ceea ce gândeau. Alegerile erau o farsă, iar conducătorul se schimba numai atunci când murea predecesorul lui. Acel regim a ucis și a spulberat destinele a milioane de oameni.

Copilăria mea se află într-un contrast izbitor cu viitorul liber și pașnic pe care ni-l dorim pentru țara noastră, Moldova. Generația mea e liberă să-și construiască acea viață care bunicilor și părinților noștri le-a fost refuzată. Însă asupra acestui viitor luminos planează amenințarea Kremlinului, hotărât să ne zdrobească tânăra democrație și să readucă la viață imperiul defunct. Crima noastră, din perspectiva lui, e credința în libertate: libertatea de a ne lua propriile decizii și de a ne clădi viitorul european.

Pentru regimul Putin libertatea e ceva ce trebuie suprimat. E și motivul pentru care Rusia poartă concomitent trei războaie: o invazie cumplită în Ucraina, vecina noastră; un război hibrid de interferență și dezinformare împotriva lumii libere; și un război de represiune pe propriul teritoriu, simbolizat acum de uciderea lui Alexei Navalnîi.

Înșelăciunea și ipocrizia fac parte din natura acestui regim. Amintiți-vă cum a negat Putin că va invada Ucraina – până când a făcut-o. Acum, când afirmă că nu are ambiții teritoriale dincolo de Ucraina, nu poate fi crezut. Cei mai înalți comandanți militari ai lui vorbesc fățiș despre smulgerea unui coridor terestru până la Moldova. Atât timp cât Ucraina își va apăra teritoriul, acel plan nu va fi decât un vis iluzoriu. Rusia caută în schimb să-mi controleze țara folosindu-se de o varietate de unelte și interpuși. În arsenalul ei se regăsesc energia, șantajul, campaniile de dezinformare, interferențele în alegeri, ba chiar și, după cum am descoperit noi, tentativa de a orchestra o lovitură de stat. Rusia ne violează cu consecvență statutul de țară neutră, staționând ilegal trupe într-o parte a teritoriului nostru, regiunea Transnistria.

Pe fondul acestor amenințări, SUA au fost alături de noi în timp ce continuăm să ne construim apărarea și să ne consolidăm democrația. Îi suntem profund recunoscători poporului american pentru generozitatea sa. Acest sprijin ne-a permis să ne menținem stabilitatea și pacea în țară, dar și să fim un aliat și un susținător ferm al Ucrainei.

Însă Ucraina are nevoie disperată de mai mult ajutor pentru a-i ține piept Rusiei revanșarde. Occidentalii care argumentează că oprirea ajutorului va pune capăt războiului se înșală. Încetarea sprijinului n-ar face decât să-i confere noi puteri lui Putin pentru a captura Kievul și a porni apoi mai departe. El trebuie să fie oprit.

Istoria ne arată că războaiele imperiale rareori se limitează la țările implicate efectiv în luptă. Consecințele se resimt invariabil și dincolo de ele. Nu există vreo fortăreață capabilă să ne apere.

Chiar în acest moment, țara noastră nu se confruntă cu o amenințare militară imediată, grație în mare parte rezistenței neobosite a militarilor, civililor și conducătorilor ucraineni. Armele americane și europene i-au permis Ucrainei să fie la înălțime – și, în consecință, să protejeze și pacea din Moldova. Salut angajamentul recent al UE de a-i acorda Ucrainei un ajutor de 50 de miliarde de euro, precum și seria de acorduri bilaterale de securitate dintre Kiev și unele capitale europene.

Dacă sprijinul pentru Ucraina e costisitor, absența lui va fi chiar mai costisitoare. Ordinea internațională bazată pe reguli va fi în pericol – iar costurile unei victorii a lui Putin, care cu siguranță nu-i va fi îndeajuns, vor exploda. Triumful lui Putin le va da curaj aliaților lui să-și pună în practică propriile planuri expansioniste. Vocea Americii va fi mai slabă, iar interesele ei periclitate. Succesul Rusiei ar pune în primejdie principiile prețuite de America și aliații ei, precum securitatea colectivă, lanțurile de aprovizionare, piețele globale și prosperitatea.

Esența măreției americane rezidă în abilitatea ei de a construi alianțe care perpetuează stabilitatea globală. Acum, mai mult ca niciodată, Moldova și alți aliați ai Americii ar vrea să vadă reiterat angajamentul SUA față de rolul de conducător global și de apărător al valorilor democratice. Menținându-și ajutorul pentru Kiev, Washingtonul ar transmite un mesaj limpede: e alături de cei care luptă pentru libertate, dreptate și democrație.”

O familie cu bebeluș de 3 luni, printre moldovenii răniți în accidentul de la Cluj. Noi detalii despre accidentul cu implicarea unui microbuz din Moldova

Ministerul Afacerilor Externe a făcut publice noi detalii despre victimele accidentului tragic produs în județul Cluj, România, cu implicarea unui microbuz înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit MAE, cei cinci pasageri rămași în viață după impact, printre care o familie cu un copil de 3 luni, au fost transportați la spitalul Municipal din Dej, pentru îngrijiri medicale, scrie unimedia.info.

„Ministerul Afacerilor Externe comunică următoarele informații cu referire la tragicul accident rutier care a avut loc în județul Cluj, România, cu implicarea unui microbuz înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit datelor preliminare comunicate de autoritățile locale, microbuzul, care se deplasa dinspre Polonia, ar fi pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autocamion. În urma accidentului, 3 cetățeni moldoveni au decedat, iar ceilalți 5 pasageri, inclusiv un minor de 3 luni, au fost transportați la spitalul Municipal din Dej pentru îngrijiri medicale. Ambasada Republicii Moldova la București se află în contact direct cu victimele tragicului accident, precum și cu autoritățile competente din România. Totodată, misiunea diplomatică este pregătită să acorde, la solicitare, asistența consulară necesară și va interveni, după caz, în vederea acordării sprijinului disponibil. MAE va reveni cu informații actualizate pe măsură ce acestea vor deveni disponibile”, a comunicat ministerul.

La scurt timp, MAE a informat că, „din cele 5 persoane rănite, două nu au necesitat internare în urma evaluării medicale. Familia cu copilul minor (3 luni) a fost transferată pentru investigații suplimentare la Spitalul Pediatric din municipiul Cluj-Napoca”.

Amintim că trei moldoveni au murit, iar alți cinci au fost răniți într-un accident în județul Cluj, România. Tragedia a avut loc în această dimineață, în urma unui impact frontal produs între un microbuz din R. Moldova și un autocamion.

O copilă, lovită de o mașină chiar în fața unui liceu din sectorul Râșcani al Capitalei

O copilă a fost lovită de o mașină, în preajma unui liceu din sectorul Rîșcani. Potrivit imaginilor postate pe rețele, la fața locului a intervenit poliția, iar oamenii din preajmă s-au apropiat pentru a ajuta fata, scrie unimedia.info.

Poliția nu a oferit deocamdată detalii pe acest caz.

Putin anunță că nu va exista nicio încetare a focului în Ucraina, până când nu vor fi rezolvate problemele care preocupă Rusia

Kremlinul a declarat luni că nu va exista nicio încetare a focului cu Ucraina până când nu vor fi rezolvate problemele care stârnesc preocuparea Rusiei, subliniind în acelaşi timp că există o înţelegere comună între Rusia şi SUA pentru continuarea contactelor între cele două părţi, relatează EFE, Reuters şi Interfax, preluate de Agerpres, scrie digi24.ro.

Președintele rus Vladimir Putin susține în continuare ideea unui armistițiu în Ucraina, însă Rusia nu a primit încă răspunsuri la întrebările-cheie pe care le are în legătură cu un armistițiu propus de administrația președintelui american Donald Trump, a declarat Kremlinul luni. „Vladimir Putin sprijină într-adevăr ideea necesităţii unei încetări a focului. Dar mai întâi va trebui să se răspundă la o serie de întrebări”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţe sale zilnice de presă.

Putin susţine o încetare a focului în Ucraina, dar Moscova nu a primit răspunsuri la întrebările cheie privind o posibilă încetare a focului, a insistat Peskov, citat de Reuters. „Aceste întrebări sunt în aer, nimeni nu a răspuns la ele”, a subliniat el. În acest sens, Peskov a menţionat planurile de militarizare ale Kievului şi existenţa, potrivit Kremlinului, a unor detaşamente ultranaţionaliste „care nu ascultă de (ordinele) Kievului”.

„Acestea sunt probleme care rămân pe agenda zilei”, a spus el. Rusia a respins până în prezent o încetare a focului pe uscat, pe mare şi în aer şi doar a declarat la 18 martie un armistiţiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, la care Kievul s-a alăturat o săptămână mai târziu. Referitor la continuarea reuniunilor cu SUA, Peskov a declarat că acestea ar trebui să continue, întrucât există o „înţelegere” în această privinţă.

Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice care a vizitat Washingtonul săptămâna trecută, Rusia şi SUA vor avea o nouă rundă de negocieri săptămâna aceasta. „Cred că colegii noştri americani înţeleg că este necesară restabilirea dialogului cu Rusia şi că Rusia a rezistat încercării administraţiei preşedintelui (Joe) Biden de a-i fi provocată o înfrângere strategică”, a declarat el la sfârşitul săptămânii pentru televiziunea rusă. Dmitriev, şeful Fondului suveran de investiţii al Rusiei, a afirmat că „gheaţa a fost spartă”, dar a denunţat în acelaşi timp că în rândurile guvernului american „există încă o mulţime de duşmani ai Rusiei”.

„Ei nu au plecat nicăieri. Ceea ce noi numim «deep state» este încă acolo”, a spus el. „Îl cunoaştem pe preşedintele Trump ca pe un lider foarte puternic şi cu siguranţă face ceea ce trebuie”, a adăugat el. Totodată, Kremlinul susţine că armata sa nu a vizat „infrastructuri” civile în cursul atacului cu rachetă de vineri asupra Krivoi Rog, imputat de Kiev Rusiei, care s-a soldat cu cel puţin 20 de morţi, între care nouă copii, potrivit AFP.

ONU a denunţat atacul, spunând că acesta s-a soldat cu cel mai mare număr de copii ucraineni ucişi de la începutul conflictului. Ministerul rus al Apărării a raportat despre o „lovitură cu o rachetă de înaltă precizie asupra unui obiectiv unde avea loc o reuniune cu comandanţi şi instructori străini într-unul din restaurantele din Krivoi Rog”, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi despre un presupus bilanţ de 85 de ofiţeri ucraineni şi occidentali morţi, conform agenţiilor oficiale ruse de presă. Statul Major General al armatei ucrainene a denunţat falsurile Moscovei, afirmând că „Ministerul rus al Apărării încearcă să-şi acopere crima cinică prin «minciuni de înaltă precizie»”, potrivit Unian.

Cazul tinerei din Orhei răpite și omorâte: Șeful Inspectoratului General al Poliției cere modificarea legislației privind camerele de supraveghere
Articolul anterior
„Degeaba ignorăm instinctul”. Cum ştii că eşti în relaţia nepotrivită. Sfaturile unui parapsiholog
Articolul următor
Close menu