Mama fetiței de 3 luni ucisă la Odesa: ,,Au fost cele mai frumoase 40 de săptămâni din viața mea”

Un bebeluș de trei luni a murit sâmbătă în blocul lovit de rachete rusești în Odesa. Mama și bunica ei au fost ucise și ele în atacul în care au murit 8 oameni și 18 au fost răniți, relatează site-ul săptămânalului ucrainean Novoe Vremya.

Printre victimele atacului rus cu rachetă din 23 aprilie asupra Odesei s-au numărat Valeria Glodan, mama ei și fiica de trei luni, Kira. Iuri Glodan a postat pe rețelele de socializare fotografii cu soția și fiica lui și un mesaj în care plânge moartea lor. „Dragile mele, în Împărăția Cerurilor! Sunteți în inimile noastre!”, a scris Iuri. Valeria și Iuri se căsătoriseră pe 30 august 2019, iar pe 4 ianuarie 2022 s-a născut primul lor copil, o fetiță, Kira.

Atacul cu rachete de la Odesa a stârnit un puternic val de emoție, după ce s-a aflat că printre victime se numără un bebeluș de 3 luni. Și președintele Vladimir Zelenski și-a exprimat furia în conferința de presă pe care a ținut-o într-o stație de metrou din Kiev.

Imaginile cu micuța Kira și mama ei, Valeria Glodan, distribuite pe toate rețelele sociale, au devenit un nou simbol al tragediei ucrainene, transmite Digi24.ro.

„Au fost cele mai frumoase 40 de săptămâni din viața mea. Fetița noastră are o lună acum. Tati i-a adus primul buchet de flori. E un nou nivel de fericire”, scria Valeria Glodan, mama Kirei, la începutul lunii februarie, pe Instagram, unde a postat și o fotografie cu ea în timpul sarcinii.

Valeria Glodan terminase jurnalismul, potrivit contului ei de Facebook, și lucra în comunicare. 

Soțul ei, Iuri, lucrează într-un restaurant. El a postat sâmbătă seară câteva fotografii cu familia lui ucisă în bombardament și mesajul că nu îi va uita niciodată. 

Imaginea cu Valeria ținând-o în brațe pe Kira, care bea lapte din biberon, s-a viralizat pe toate rețelele sociale, oameni din întreaga lume exprimându-și compasiunea, și a devenit un nou simbol al tragediei ucrainene.

Și președintele Vladimir Zelenski a amintit de drama de la Odesa în conferința de presă pe care a ținut-o sâmbătă într-o stație de metrou din Kiev.

„Un bebeluș de 3 luni a murit. Au omorât un bebeluș de 3 luni. Războiul a început când bebelușul acesta avea o lună. Vă puteți măcar imagina ce se întâmplă? Sunt niște nenorociți. Nenorociți. Nu am alte cuvinte. Pur și simplu, nenorociți”, a spus Zelenski despre ruși.

Drama familiei din Odesa a cărei bebeluș a murit: 40 de săptămâni fericite
Drama familiei din Odesa a cărei bebeluș a murit: 40 de săptămâni fericite
Drama familiei din Odesa a cărei bebeluș a murit: 40 de săptămâni fericite
Drama familiei din Odesa a cărei bebeluș a murit: 40 de săptămâni fericite
Drama familiei din Odesa a cărei bebeluș a murit: 40 de săptămâni fericite

Primii cinci cei mai talentați români luptă pentru marele premiu în finala ,,Românii au talent”. Cine sunt ei!

Au dat tot ce au avut mai bun și au oferit un spectacol uimitor, păstrând în minte un gând clar: să fie votați și să se califice în marea finală.

La finalul serii, cei patru jurați au făcut primele două propuneri pentru premiul de originalitate: VAN și Karlos Tănăsucă. Acestora li se vor mai adăuga alte două nume la finalul semifinalei de săptămâna viitoare, conform protv.ro.  

Iar telespectatorii au decis primii cinci calificați în marea finală, de pe 31 mai: Calisthenics România, Eduard Anghelescu, Emanuel Barica, Karlos Tănăsucă și VAN.

Calisthenics România

Prima semifinală le-a adus telespectatorilor un show extraordinar și multă emoție. Concurenții au prezentat numere complexe, iar evoluția lor din etapa preselecțiilor până acum a fost apreciată de Andi, Andra, Dragoș și Mihai Bobonete, care au aplaudat determinarea de a face spectacol. A fost o seară plină de dinamism, în care cascadoriile și reprezentațiile de muzică, dans, calcul mental, desen, roast, calisthenics și contorsionism s-au completat perfect.

Vinerea viitoare, show-ul continuă cu cea de-a doua semifinală live! Alți 12 concurenți vor lupta pentru ultimele locuri în finală.

Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a pierdut o parte semnificativă din producţia de energie, după atacurile ruseşti

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski afirmă că, după atacurile ruseşti, sectorul energetic ucrainean a pierdut o parte semnificativă din producţie, subliniind că este nevoie de timp pentru a-l restabili.

Zelenski: După atacuri sectorul energetic pierde o parte din producţie

El a precizat că a avut o discuţie pe acest subiect cu prim-ministrul, ministrul Energiei şi reărezentanţii companiilor energetice, transmite news.ro.

„Am avut o conversaţie foarte detaliată şi lungă despre protecţia şi refacerea sectorului nostru energetic şi despre situaţia din industria energetică în general. Prim-ministrul Shmyhal, ministrul Energiei, armata şi reprezentanţii companiilor energetice. Acum, după atacurile ruseşti, sectorul nostru energetic a pierdut o parte semnificativă din producţie. Este nevoie de timp pentru a-l restabili”, a declarat Zelenski.

În opinia sa, sunt necesare eforturi mari pentru dezvoltarea în continuare a sectorului energetic — noul sector energetic, care va putea funcţiona ”în pofida ameninţărilor terorii ruseşti”.

„În plus, ne pregătim deja pentru următorul sezon de încălzire, care include, în special, reparaţii programate şi pregătirea generării energiei nucleare. Prin urmare, este nevoie din nou de un consum foarte raţional şi atent de energie electrică. Atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul autorităţilor regionale şi locale, precum şi la nivelul companiilor energetice, trebuie să ne asigurăm că publicul este pe deplin informat cu privire la modul în care se produce întreruperea curentului acum, atunci când există o sarcină maximă şi de ce avem nevoie ca fiecare să fie conştient de consumul prorpiu”, a afirmat Volodimir Zelenski,

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Internaționale a Muzeelor

Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei MuzeelorFoto: Ministerul Culturii/ Facebook

Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.

Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.

Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”

Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova,  Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.

  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
  • Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
  • Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal –  Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
  • Pentru  contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
  • Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru  contribuție  în  organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
  • Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
  • Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
  • Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
  • Pentru inovare în promovarea  patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative. 

Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor. 

În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.

În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.

„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.

Bucea a revenit la normalitate: Localnicii au mers la slujba divină în Noaptea de Înviere
Articolul anterior
Șor a adus Focul Haric în Moldova. Voronin i-a mulțumit: ,,Este un adevărat patriot”
Articolul următor