Mamă pentru 92 de copii: „Nu mă opresc aici. Simt o nevoie uriașă să-i îngrijesc!”. Britanicii i-au ridicat statuie

După o paradă maritimă grandioasă, flacăra olimpică şi-a făcut miercuri seară intrarea maiestuoasă în portul vechi din Marsilia la bordul navei cu trei catarge Belem, iar primul vas olimpic al Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 a fost aprins de rapperul francez Jul.

Foto: X

Cu 79 de zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris, la 26 iulie – a treia ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris din istorie, după cele din 1900 şi 1924 – torţa olimpică a ajuns în sfârşit în Franţa, după o călătorie de 12 zile din ţara sa de origine, Grecia, transmite news.ro.

Într-o ceremonie meticulos coregrafiată de Thomas Jolly şi întâmpinată de un curcubeu magnific, torţa a coborât pentru prima dată din mitica navă cu trei catarge în mâinile lui Florent Manaudou, campion olimpic la înot la Londra în 2012, în aplauzele unei mulţimi impunătoare în golful Lacydon, unde grecii au fondat Massalia acum 2.600 de ani.

După câţiva paşi pe un ponton plutitor în formă de pistă de atletism, înotătorul din Marsilia a transmis primul ştafeta campioanei paralimpice de atletism Nantenin Keita, fiica celebrului muzician malian Salif Keita, un simbol al apropierii dintre Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice.

Ea l a transmis apoi torţa unei a treia persoane, îmbrăcată complet în alb şi purtând o cagulă.

În faţa vasului olimpic, primul de la aceste JO de la Paris, a fost dezvăluit invitatul surpriză: astfel, Jul, rapperul de 34 de ani din Marsilia, a avut onoarea de a aprinde focul olimpic pentru o noapte, înainte ca torţa să pornească joi dimineaţă într-o ştafetă prin toată Franţa.

„Este un lucru nebunesc, este magic, pentru mine este o onoare. Sunt foarte mândru pentru Franţa şi pentru Marsilia în special. Mulţumesc!”, a spus rapperul.

La intrarea în Portul Vechi (Vieux-Port), sub privirile preşedintelui Emmanuel Macron, Belem a fost întâmpinată de Marseillaise, de un foc de artificii cu „confetti reciclate biodegradabile”, de o survolare a avioanelor din cadrul Patrouille de France, care au desenat pe cer inelele olimpice, şi de inevitabilele „tifos”, impresionantele bannere ale suporterilor echipei bine numite Olympique de Marseille.

Pe zidul Fortului Saint-Jean, cel mai gigantic banner, lung de 150 m, inscripţionat MASSALIA, onora originile greceşti ale oraşului Marsilia, cu chipul lui Gyptis, tânăra dintr-un trib local de care se spune că s-ar fi îndrăgostit Protis, un marinar grec care a debarcat în anul 600 î.Hr.

Plecată din nordul oraşului, cu o escortă de aproximativ o mie de nave, Belem a defilat toată ziua în faţa oraşului spre sud, de la l’Estaque la Les Goudes, trecând în special pe la plajele Catalan şi Prado.

Dezamăgit de faptul că invitatul însărcinat cu aprinderea vasului nu era Zinedine Zidane, starul fotbalului francez din Marsilia, Jessy Pedrajas, un muncitor de 21 de ani venit din Istres (Bouches-du-Rhône) împreună cu partenera sa, se pregătea să se bucure de seară, cu un concert gratuit susţinut de alţi doi rapperi locali, Soprano şi Alonzo. Cu o ladă frigorifică şi scaune pliante, cuplul aştepta de ore întregi în primul rând, de la ora 8 dimineaţa, „pentru flacără şi pentru concert”.

Dar sosirea flăcării nu a făcut pe toată lumea fericită miercuri. O mie de oameni au manifestat, denunţând „Jocurile Olimpice ale bogătaşilor”, cu grave consecinţe asupra mediului, şi cerând ca Israelul să fie exclus de la Jocuri, aşa cum a fost exclus regimul de apartheid din Africa de Sud.

O fetiță în vârstă de 18 luni din Marea Britanie a devenit prima persoană din lume care a participat la un studiu clinic revoluționar de testare a unei noi terapii genice. Micuța, născută complet surdă, și-a căpătat simțul simțul auzului.

Foto: Profimedia

La naștere, Opal Sandy nu auzea deloc, din cauza unei afecțiuni numite neuropatie auditivă. Aceasta este cauzată de perturbarea impulsurilor nervoase care circulă de la urechea internă la creier. Fetița a devenit subiectul de testare a unei noi terapii medicale uimitor, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Spitalul Addenbrooke din Cambridge a fost locul unde a avut loc terapia genică, parte a unui studiu clinic care ar putea revoluționa tratamentul surdității. Profesorul Manohar Bance, chirurgul care a condus acest studiu, a declarat că rezultatele sunt „mai bune decât am sperat sau decât mă așteptam”, deschizând calea către vindecarea acestui tip de surditate.

Neuropatia auditivă este adesea cauzată de un defect al genei OTOF, care afectează producerea unei proteine numite otoferlină. Terapia genică furnizată de compania de biotehnologie Regeneron introduce o copie a genei în ureche, remediind astfel acest defect.

După ce Opal a primit această genă în urechea dreaptă, în timpul unei intervenții chirurgicale, părinții ei, Jo și James Sandy, au observat îmbunătățiri semnificative în patru săptămâni. Fetița a reacționat pentru prima oară la un zgomot puternic, o experiență emoționantă pentru familia sa.

Testele ulterioare au confirmat că Opal poate auzi și sunete mai blânde, precum o șoaptă. Profesorul Bance a explicat că auzul ei este acum „aproape de normal”, oferind speranță că va reveni complet la normal în următoarele teste.

Opal nu este singura beneficiară a acestei terapii; un al doilea copil a primit, de asemenea, tratamentul și a înregistrat rezultate pozitive la șase săptămâni după intervenție.

Studiul clinic, numit 1/2 Chord, este desfășurat pe un eșantion de până la 18 copii din Marea Britanie, Spania și Statele Unite.

Dacă se dovedește că terapia este sigură, mai mulți copii ar urma să beneficieze de acest tratament.

Rusia marchează joi victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, la două zile după ce Vladimir Putin şi-a reconfirmat dominaţia autocrată printr-un al cincilea mandat prezidenţial, în timp ce relaţiile cu Occidentul se prăbuşesc şi mai mult din cauza intervenţiei trupelor ruseşti în Ucraina.

Vladimir Putin şi-a început discursul de Ziua Victoriei reluând atacurile asupra Occidentului. „Occidentul încearcă să denatureze adevărul despre cel de-al Doilea Război Mondial, deoarece se amestecă în politica colonială”, a declarat Vladimir Putin.

Cu toate acestea, el a dat asigurări că Rusia va face totul pentru a preveni o conflagraţie globală.

„Ştim la ce duce exacerbarea unor astfel de ambiţii. Rusia va face totul pentru a preveni o ciocnire globală”, a spus Putin în Piaţa Roşie, după ce ministrul apărării Serghei Şoigu a trecut în revistă trupele, scrie Reuters. „Dar, în acelaşi timp, nu vom permite nimănui să ne ameninţe. Forţele noastre strategice sunt întotdeauna într-o stare de pregătire de luptă”, a adăugat acesta, conform Agerpres.

Vladimir Putin a apărut pe podiumul din faţa Pieţei Roşii, iar parada în cinstea celei de-a 79-a aniversări a Victoriei a început cu salutul ministrului apărării, Serghei Şoigu, şi uralele soldaţilor. La Moscova ningea.

9.000 de militari iau parte la paradă şi, în premieră, inclusiv soldaţi care participă la „operaţiunea specială” din Ucraina, potrivit Ministerului rus al Apărării.

Anterior, susţine agenţia TASS, un tanc T-70, al cărui echipaj a luat parte la asaltul asupra oraşului (ucrainean) Melitopol din 1943, a străbătut străzile oraşului în cadrul festivităţilor de Ziua Victoriei. Melitopol este unul dintre oraşele cucerite de ruşi după invazia asupra Ucrainei din februarie 2022.

Înainte de parada de Ziua Victoriei din Piaţa Roşie, Vladimir Putin s-a întâlnit personal cu liderii străini invitaţi ca oaspeţi în Sala Armelor de la Kremlin.

Printre spectatorii nelipsiţi de la parada de 9 Mai este şi patriarhul Kirill, un ajutor de nădejde pentru Putin.

La Moscova este neobişnuit de frig, cu temperaturi spre zero grade. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a dat însă asigurări că vremea nu a fost niciodată un obstacol pentru desfăşurarea ceremoniilor din Piaţa Roşie, potrivit agenţiei TASS.

Putin prezintă acum războiul ca parte a unei lupte sacre cu Occidentul, despre care spune că nu ţine seama de rolul jucat de Uniunea Sovietică în înfrângerea Germaniei naziste şi nici de lecţia că nici Napoleon Bonaparte şi nici Adolf Hitler nu au putut învinge Rusia.

„Vreau să mă înclin în faţa eroilor noştri, a participanţilor la operaţiunea militară specială, în faţa tuturor celor care luptă pentru Patrie”, a declarat Putin în momentul în care a depus marţi jurământul pentru un nou mandat de preşedinte.

Şeful Kremlinului, în vârstă de 71 de ani, a promis victoria în acest război, în care forţele ruseşti avansează împotriva forţelor ucrainene, în ciuda ajutorului de sute de miliarde de dolari din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi.

Ucraina şi Occidentul spun că Putin este angajat într-o acaparare de teritorii în stil imperial şi au promis să învingă Rusia, care controlează în prezent aproximativ o cincime din Ucraina, inclusiv Crimeea, şi părţi din patru regiuni din estul Ucrainei. Moscova spune că aceste teritorii, care au făcut parte cândva din Imperiul Rus, fac acum din nou parte din Rusia.

Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în cel de-al Doilea Război Mondial, inclusiv multe milioane în Ucraina, dar în cele din urmă a împins forţele naziste înapoi la Berlin, unde Hitler s-a sinucis, iar steagul roşu al victoriei sovietice a fost ridicat deasupra Reichstagului în 1945. Capitularea necondiţionată a Germaniei naziste a intrat în vigoare la ora 23:01 la 8 mai 1945, marcată ca „Ziua Victoriei în Europa” de către Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite. La Moscova însă era deja 9 mai, care a devenit „Ziua Victoriei” Uniunii Sovietice în ceea ce ruşii numesc Marele Război Patriotic din 1941-45.

Paradele de Ziua Victoriei au loc în toate marile oraşe de pe cele 11 fusuri orare ale Rusiei.

Spre deosebire de unele dintre paradele din trecut, nu sunt prezenţi lideri din Occident. Rusia a precizat că ambasadorii ţărilor „neprietenoase” – în general Occidentul şi cele care sprijină Ucraina – nu au fost invitaţi la paradă.

Sunt în schimb prezenţi liderii din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Cuba, Laos şi Guineea-Bissau.

Între timp, în Ucraina, rachete ruseşti au lovit peste noapte infrastructuri, iar în paralel au avut loc mai multe atacuri cu drone pe teritoriul rusesc.

Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date fiabile privind numărul de oameni pe care i-au pierdut în război, deşi estimările serviciilor de informaţii occidentale plasează numărul total de morţi şi răniţi la câteva sute de mii.

Oficialii ruşi avertizează că războiul din Ucraina intră în cea mai periculoasă fază de până acum – Putin a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui război mult mai amplu care să implice cele mai mari puteri nucleare ale lumii. Criza s-a adâncit în ultimele săptămâni: Preşedintele american Joe Biden a semnat un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina; Marea Britanie a declarat că Ucraina are dreptul de a lovi Rusia cu armele britanice; iar preşedintele francez Emmanuel Macron a refuzat să excludă trimiterea de trupe franceze pentru a lupta împotriva forţelor ruseşti.

Rusia a reacţionat luni, anunţând că va exersa desfăşurarea de arme nucleare tactice în cadrul unui exerciţiu militar, după ceea ce Moscova a spus că sunt ameninţări din partea Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite.